Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Guvernarea vrajbei noastre, în umbra fatidică a fostei Securități

de Cristian Felea     Contributors.ro
Marţi, 23 octombrie 2018, 14:47 Actualitate | Opinii


Cristian Felea
Foto: Arhiva personala

Colegii români au nu o problemă, ci două: corupția generalizată și serviciile secrete, un adevărat stat în stat. Mesajul meu astăzi este că ambele probleme trebuie să fie soluționate, că România trebuie să pună capăt celei ce era cândva Securitatea, un serviciu secret folosit de o parte a spectrului politic pentru a lovi cealaltă parte; uneori părțile se schimbau între ele.[1]

Guy Verhofstadt, lider ALDE în Parlamentul European

Liderul ALDE din Parlamentul României, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, este unul din cei mai aprigi susținători ai teoriei statului paralel care, în viziunea domniei sale, este un fel de organizație din umbră formată dintr-un anumit gen de înalți funcționari ai statului ce și-au permis să pervertească actul de justiție (implicit democrația) și să-l îndrepte împotriva majorității reprezentanților clasei politice, sub pretextul luptei împotriva corupției.

În discuțiile sale cu liderul ALDE din Parlamentul European, Guy Verhofstadt, domnul Călin Popescu Tăriceanu a livrat povestea de mai sus și, ca să fie cât mai credibil, a înfățișat imaginea apocaliptică a unei acțiuni concertate prin care responsabilii parchetelor anticorupție – DNA și antimafia – DIICOT, sub oblăduirea Ministerului Public (procurorul general) și cu voia Cotroceniului ar fi încheiat protocoale secrete și planuri de acțiune care: (i) pe de-o parte au adăugat la Codul de procedură penală, iar (ii) pe de altă parte au permis interferența ofițerilor din serviciile secrete (adică SRI în special) în anchetele penale.

Guy Verhofstadt l-a ascultat cu atenție pe Călin Popescu Tăriceanu și apoi a tras propriile sale concluzii, pe care le-a și expus public în Parlamentul European[2], în momentul în care s-a organizat audierea premierului Viorica Vasilica Dăncilă; și iată care au fost concluziile sale:

(i) de la Bruxelles se vede că serviciile secrete din România nu s-au dezbărat de obiceiurile moștenite de la fosta Securitate comunistă, de inspirație sovietică, și s-au lăsat antrenate în lupta politică, ceea ce este grav;

(ii) chiar dacă implicarea nedemocratică a serviciilor secrete în viața publică (justiție, economie, politică, mass media) trebuie urgent lămurită și rezolvată, aceasta nu înseamnă că teoria statului paralel trebuie să constituie un temei pentru guvern să nu… ”urmați pe deplin recomandările Comisiei de la Veneția și permiteți revizuirea sistematică a propunerilor dumneavoastră legislative, pentru ca lupta contra corupției să fie consolidată, nu slăbită, iar independența instanțelor judecătorești să fie garantată, nu subminată”;

(iii) este ”total nepotrivită” reacția guvernului român la luările de poziție critice ale Bruxellesului față de unele decizii ale autorităților de la București, pentru că că ”modul de a conduce țările în stilul Orban-Kaczynski” nu este un mod în care liberalii trebuie să guverneze.

Discursul europarlamentarului belgian a fost unul dintre cele mai dure, pe măsura insolenței cu care s-a prezentat la audierile din Parlamentul European (neconflictuala?!) Viorica Vasilica Dăncilă, acest avatar feminin parțial reușit al lui Liviu Dragnea și care este totuși prim-ministru al României. Dacă domnul Călin Popescu Tăriceanu mai are onoare (greu, greu de spus după cele ce ne sunt date să vedem de doi ani încoace), ar trebui să recunoască inclusiv public că pledoaria sa nu a reușit să-l păcălească absolut deloc pe Guy Verhofstadt și nici pe colegii săi din ALDE european.

SUNT SERVICIILE SECRETE ROMÂNEȘTI SCĂPATE DE SUB CONTROL?

Această întrebare este una critică. Am mai scris acest lucru, nu mă deranjează să-l repet, în România pot fi înglobate în sintagma de servicii secrete mai cu seamă SRI – serviciul intern de asigurare a securității/siguranței naționale și SIE – serviciul cu competențe externe în asigurarea securității/siguranței naționale, conform dispozițiilor din Legea nr.51 emisă în anul 1991, privind securitatea/siguranța națională a României.

Aceste servicii se află în Controlul Parlamentului României, prin comisii speciale comune ale Senatului și Camerei Deputaților și nu au competențe privind derularea de anchete penale, care intră în responsabilitatea Parchetelor specializate. Dar aceste servicii au competențe ca, în cauze care vizează atentarea, în diverse forme (vezi conținutul art.3, 6 și 8 din Legea nr.51/1991) la securitatea/siguranța națională să acționeze conform legii, chiar dacă se impune restrângerea unor drepturi și libertăți cetățenești (vezi art.13, 14, 15 și 21 din Legea nr.51/1991).

Celor două servicii menționate mai sus li se adaugă serviciile speciale SPP și STS, de asemenea aflate sub controlul Parlamentului României, dar care au un rol mai degrabă tehnic, respectiv protecția demnitarilor și asigurarea comunicațiilor speciale ale autorităților statului, precum și structurile departamentale ale unor ministere de forță, adică ministerul apărării și de interne, ce au rolul de a furniza informații specifice forțelor armate în materia apărării militare a țării și organismelor de aplicare a legilor privind protecția ordinii și liniștii publice și prevenirea criminalității.

În Constituția României s-a prevăzut ca, în materie de planificare și coordonare a instituțiilor de forță, instituția Președintelui României, în calitatea sa de șef al tuturor instituțiilor de forță care formează sistemul de apărare, ordine publică și securitate/siguranță națională să organizeze și să prezideze Consiliul Suprem de Apărare al Țării, cunoscut sub abrevierea de CSAT.

Altfel spus, un serviciu secret – în speță SRI sau SIE – este supus controlului democratic, conform schemei din figura 1, prin aprobarea de către CSAT a structurii sale de organizare, obiectivelor și resurselor (efective, buget etc.), în timp ce Parlamentul supraveghează prin comisiile sale ca, prin activitățile ce le derulează, să nu se abată de la cadrul Constituțional și legal în vigoare.

Aceasta este teoria, dar în realitate cum stau lucrurile? Tendința actuală a unor lideri politici ai coaliției PSD – ALDE, ba mai mult, chiar și a fostului președinte din intervalul 2004 – 2014, Traian Băsescu, este aceea de a acuza serviciile de informații, cu precădere SRI, că și-au depășit atribuțiile și s-au amestecat în viața politică. Altfel spus, în conformitate cu cele de mai sus, se cheamă că ar fi nesocotit misiunile aprobate de CSAT, pe de-o parte, iar pe de altă parte că s-ar fi sustras controlului parlamentar, într-o formă sau alta. Aceasta ar fi abordarea logică.

Dar ofensiva actuală a conservatorismului restaurator nu se hrănește din logica binelui societății, ci a satisfacerii intereselor celor puțini și căpătuiți prin corupție (oligarhia[3]). Într-o postare recentă, Sorin Ovidiu Vântu solicita[4] (cu insolența specifică unui astfel de personaj) PSD să-l debarce pe Liviu Dragnea nu pentru că guvernează prost și în interesul corupților, ci pentru că nu a găsit cea mai bună și rapidă cale de a elibera din penitenciare, printr-o amnistie, pe toți cei pe care justiția i-a găsit până acum vinovați de corupție și apoi de a le albi cazierele.

Și iată care sunt ideile enunțate de Sorin Ovidiu Vântu în postarea sa, extrem de grăitoare pentru agenda infractorilor (deja dovediți de justiție!) care s-au grupat în spatele grupului de interese ce controlează acum guvernarea PSD – ALDE:

(i) ”Cu toate că știa foarte bine că prin șantaj, presiuni și recrutări masive, securiștii controlează întreaga justiție, prostovanul nostru pornește o adevărată cruciadă împotriva ei, cu scopul clar de a lua sub controlul propriu, în loc să treacă SRI-ul sub totala autoritate a Parlamentului, prin modificarea legii de funcționare a acestuia”;

(ii) ”După aproape doi ani de scandaluri, demonstrații, meeting-uri, a reușit, în final, să-și adjudece dreptul de a numi, prin Ministerul Justiției, șefii parchetelor. Cât crezi că va dura, generație, până când securiștii îi vor recruta, oferindu-le grade superioare (pe șefii cei mari, direct generali) salarii suplimentare uriașe și protective?”;

(iii) ”După circa un an de scandaluri de dezbatere, de analize, legile Justiției au fost, în sfârșit, promulgate. După ce au fost promulgate, s-a constat că nu sunt bune și s-au modificat printr-o ordonanță de urgență, care, și asta, trebuie modificată prin normele de aplicare. (…) Însumând toate astea, se naște, în mod firesc, concluzia că PSD nu are niciun specialist în drept, iar din această concluzie rezultă și o întrebare de bun simț: Dacă nu te pricepi, de ce te bagi? Cred că a venit timpul ca Dragnea să fie scos din circulație, iar asta până nu e prea târziu. Prea târziu pentru PSD, pentru amărâta asta de Justiție care, cu toate păcatele și mișeliile ei, este vital a fi funcțională.”

Altfel spus, dincolo de retorica ce se vrea a fi în cheie democratică, liberală, Sorin Ovidiu Vântu arată cu degetul faptul că Liviu Dragnea nu a reușit să facă ce a promis, pentru că:

▪ a demolat justiția, posibil ireparabil în multe privințe, prin eforturile conjugate ale cvartetului Toader – Iordache – Nicolicea – Șerban, dar nu a pus sistemul în întregime sub controlul oligarhiei instalată la decizia politică din România;

▪ nu a reușit în ce și-a propus pentru că nu controlează serviciile secrete, iar serviciile secrete acționează (nu este foarte clar în numele cui și de ce) în continuare împotriva oligarhiei care controlează guvernarea PSD – ALDE.

Din acest motiv Dragnea, care s-a bazat pe colaboratori inutili, datorită lipsei lor de pregătire și de determinare, nu a putut livra rapid și complet soluțiile cerute de restaurație, iar oligarhia rămâne în continuare în pericol, în condițiile în care lupta anticorupție nu a fost readusă la standardul fixat cândva de PNA[5] și fostul procuror șef Ioan Amarie[6]. Ce vremuri fericite pentru oligarhie…!

Să ne reîntoarcem, totuși, la chestiunea controlului asupra serviciilor secrete, conform cu schema simplificată din figura 1. Cred că cel mai simplu am putea înțelege dacă SRI, de exemplu, a fost cu adevărat sub controlul societății, prin cele două structuri constituționale – Președinția României/CSAT, respectiv Comisia parlamentară comună de control – analizând (vezi tabelele 1 și 2) componența acestor structuri: lista consilierilor prezidențiali pentru securitate națională și lista parlamentarilor care au făcut parte din Comisia comună de control, de-a lungul timpului.



Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro


















869 vizualizari


Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version