În ultimul an, Primăria Capitalei, la propunerea primarului Gabriela Firea, a acordat nu mai puțin de 14 stimulente financiare și vouchere: 450 de lei, o dată pe an, pentru achiziţionarea de rechizite elevilor bucureşteni cu vârsta cuprinsă între 6 şi 14 ani, 2.000 de lei pentru femeile gravide și 13.800 lei pentru fertilizare in vitro, 1.000 lei/lună pentru copiii cu handicap, 2.500 de lei pentru fiecare nou-născut, 1.500 lei pentru căsătorie, până la 800 lei/lună pentru familiile monoparentale cu venit redus, 500 lei pe lună pentru adulții cu handicap, 25.000 de vouchere de 500 lei pentru biciclete, 250 lei pentru ochelari pentru pensionarii cu venituri reduse, primă între 1.000 şi 3.000 de lei pentru cuplurile longevive, vouchere în valoare de 17.000 de lei pacientelor cu cancer la sân pentru testele genetice, între 750 și 1.500 de lei elevilor de până în 16 ani din şcolile din Capitală pentru a-şi pune aparat dentar.

HotNews.roFoto: Hotnews

În plus, tinerii din Bucureşti diagnosticaţi cu cancer vor putea primi ajutor pentru prezervarea fertilităţii prin proiectul „Newborn – Oncofertilitate”, bugetul proiectului fiind de 880.000 de lei.

La următoarea ședință de Consiliu General, primarul vrea să acorde încă două stimulente: vouchere de 990 de lei pentru montarea de aparate dentare fixe copiilor între 10 şi 17 ani și să deconteze combustibilul până la valoarea de 500 de lei pe lună pentru părinții din zona București-Ilfov care folosesc în comun mașinile proprietate personală pentru a-și duce copiii la școlile din București.

Încă nu știm ce impact financiar vor avea aceste ajutoare asupra bugetului municipalității în 2018, însă, potrivit potrivit raportărilor făcute de Direcția Generală de Asistență Socială pentru stimulentele pe care le dă, situația de la începutul anului până pe 4 octombrie este următoarea:

  • ajutor nou născut  - plăți de circa 37 milioane lei;
  • copii cu handicap - plăți de circa 38 milioane;
  • adulți cu handicap - păți de circa 180 milioane lei;
  • stimulent familii monoparentale - plăți de circa 73.000 lei;
  • 11.800 carnete vouchere Materna ori 1000 lei - plăți de circa 11.800.000 lei;
  • 185 dosare aprobate pentru rechizite ori 450 lei - plăți de circa 83.000 lei.

În concluzie, doar această direcție pentru cele 6 ajutoare oferite a plătit în 2018, până acum, circa 266 milioane lei. Pentru voucherele pentru biciclete s-au alocat 12,5 milioane lei. Dacă facem o aproximare, până la finalul anului pentru toate stimulentele, suma sare lejer de 500 milioane lei.

Acestor gratuități se adaugă subvenția la căldură și pentru transportul public: jumătate plătesc bucureștenii care folosesc serviciile, jumătate primăria. În total 1,2 miliarde lei. Bugetul estimat al Primăriei Capitalei pe anul 2018 este de 5,7 miliarde lei.

Nu contestă nimeni că, cel puțin în privința ajutoarelor care vizează sănătatea, oamenii au nevoie de ele și sunt binevenite, însă o veche zicală spune: ”Dă-i omului un pește și va avea de mâncare o zi. Invață-l cum să pescuiască și va avea de mâncare toata viața”.

Sigur, este mult mai simplu să dai bani ca să câștigi capital electoral, să tratezi efectele și nu cauzele.

De exemplu, este mai simplu și mai rapid să ajuți familiile nevoiașe decât să creezi locuri de muncă, astfel încât ele să câștige suficient de bine și să nu aibă nevoie de ajutoare. Este mai ușor să dai bani persoanelor cu handicap decât să le integrezi, să ai infrastructură dedicată. Este mai la îndemână și fără bătaie de cap să dai bani pentru biciclete decât să faci benzi pentru biciclete. Dar asta înseamnă să tai din spațiul destinat șoferilor sau pietonilor.

În administrație însă, ca în viață, dacă alegi drumul cel mai ușor, confortul va fi unul de moment, iar rezultatele superficiale.

În mod clar aceste ajutoare conving o parte dintre votanți, toată lumea se bucură când primește ceva gratuit, însă pe termen lung nu este o abordare sustenabilă, sunt bani îngropați, care nu aduc alți bani. Iar nota de plată va fi decontată în următorul mandat, de următorul primar și de bucureștenii care acum se bucură de câteva mii de lei.

Acum Primăria Capitalei are bani să dea aceste stimulente fiindcă are foarte puține proiecte de investiții. Potrivit execuției bugetare până la 30 septembrie, din capitolul cheltuieli de investiții s-au cheltuit circa 18%, adică 325 milioane din 1,7 miliarde alocate pentru această perioadă. În traducere liberă, asta înseamnă fie lipsa de voință, fie incompetența administrației de a cheltui banii, proiecte blocate, lipsa proiectelor noi, etc.

Pentru o parte din electorat poate cele 400 de autobuze și cele câteva lucrări de infrastructură moștenite de la Oprescu și finalizate (Pasajul de la Piața Sudului, Pasajul Ciurel și Pasajul Nicolae Grigorescu (încă în lucru), plus stimulentele primite, vor fi suficiente pentru cât a mai rămas din cei 4 ani de mandat, însă orașul are nevoie de mult mai mult ca să prospere, să se dezvolte, iar dacă Gabriela Firea vrea să fie un primar bun, așa cum afirmă, trebuie să ia deciziile corecte, care de cele mai multe ori sunt nepopulare.

Reducerea poluării și implicit traficul reprezintă cea mai mare provocare. Este nevoie de investiții masive în transportul public, cele 400 de autobuze fiind doar o picătură într-un ocean, benzi unice (aici primăria a făcut un pas important și a prioritizat câteva linii de tramvai), conexiune bună cu zona metropolitană, integrarea transportului feroviar, extinderea liniilor de tramvai, parcări park&ride, o rețea de piste de biciclete, în total investiții de zeci de miliarde euro. Acestea trebuie asociate cu măsuri nepopulare pentru reducerea traficului - limitarea numărului de parcări în zona centrală, creșterea tarifelor (realizat), taxă de acces în centru, ridicarea mașinilor parcate neregulamentar).

O altă bătălie pentru reducerea poluării este viabilizarea sistemului de termoficare, unde sunt necesare investiții de câteva miliarde de euro și convingerea populației printr-un preț atractiv să renunțe la centralele de apartament. Totodată, Bucureștiul trebuie să răscumpere parcurile retrocedate și să amenajeze altele noi ca să crească suprafața de spațiu verde.

Apoi, orașul trebuie să investească bani pentru a atrage investiții majore, care generează locuri de muncă și bani din taxe și impozite.

Iar când Primăria Capitalei va începe să facă aceste investiții, va fi nevoie să taie toate ajutoarele și chiar să se împrumute. În acest moment nu se poate spune nici pe departe că orașul are tot ce are nevoie, nu mai are ce să facă cu banii și poate da aceste ajutoare.

Miza este să îi convingi pe oameni să meargă cu bicicleta, să împartă mașina, să folosească transportul public prin servicii de calitate, printr-o infrastructură adecvată, prin campanii de educare, nu cu niște vouchere pentru biciclete care ajung oricum pe OLX, fiindcă în București trebuie mare curaj să folosești acest mijloc de transport, sau bani ca să împartă mașina.

Iar bucureștenii degeaba se bucură că au primit câteva mii de lei de la Primărie dacă respiră un aer poluat care îi îmbolnăvește, merg claie peste grămadă în mijloacele de transport, care circulă pe străzi pline de gropi, iar parcurile în care își duc copiii sunt neîngrijite.