Anul universitar 2018-2019 a debutat cu un record negativ pentru România: portofoliile de miniștri ai Ministerulului Educației Naționale și ai Ministerului Cercetării și Inovării sunt ocupate de interimari, soluții de avarie pentru înlocuirea a doi miniștri demisionari. Acești indicatori reprezintă doar cireașa de pe tortul problemelor cronice cu care se confruntă educatia. Însă hai să ne imaginăm situația în care următorii miniștri vor avea susținerea politică, priceperea și bugetul necesar pentru a face o schimbare pozitivă. De unde ar începe? Care sunt resursele pe care se pot baza în luarea deciziilor? Ce pot face pentru o dezvoltare sustenabilă a educației in România?

Dacian DoleanFoto: Arhiva personala

În țările care au un sistem de educație avansat, politicile educaționale sunt făcute pe baza rezultatelor cercetărilor din domeniul știintelor educației (“research-based education”). Inițiative politice la nivelul Uniunii Europene susțin cercetările avansate iar studii empirice confirmă utilitatea lor. Dar cum stă România în acest domeniu? În ce măsură și unde se face cercetare avansată în domeniul științelor educației? Există “focare” / laboratoare de cercetare avansată în România care să ofere soluții validate științific la numeroasele probleme cu care se confruntă?

Pentru a răspunde acestor întrebări, e cazul întâi să definim sintagma “cercetare avansată”. Aici, e destul de simplu. UEFISCDI (subordonat Ministerului Educatiei Naționale) premiază anual cercetători și cadre didactice universitare care publică în jurnale indexate în Web of Science și cotate în zona galbenă (top 50%) și zona roșie (top 25%). Premiile pot fi considerate importante și încurajatoare (2000 RON pentru un articol din zona galbenă și 6000 RON pentru un articol din zona roșie). Asta cu atât mai mult cu cât în multe universități de top din străinătate, nu doar că nu ești premiat, ci chiar riști să îți pierzi titulatura dacă nu faci cercetare avansată. Deci dacă suntem cinstiți cu noi înșine, avem circumstanțe care să motiveze activitățile de cercetare avansată în acest domeniu. Dar cum stăm la capitolul acesta?

Hai să ne uităm în baza de date Web of Science pe domeniul Education & Educational Research. Pentru ca rezultatele să nu fie complet deprimante, vom filtra căutarea focalizându-ne pe instituțiile mari de cercetare. Astfel,vom analiza strict cele 4 mari universități din țară din Consortiul Universitaria (excluzând Academia de Științe Economice, care datorită profilului, nu ar avea focalizare pe științele educației): Universitatea Bucuresti, Universitatea Babes-Bolyai, Universitatea Alexandru Ioan Cuza și Universitatea de Vest. Mai departe, hai să ne uităm la articolele de cercetare avansată din ultimii 5 ani (cei care au urmat publicării legii 1/2011, care încuraja cercetarea avansată). Ce constatăm?

Tabel1: Articole publicate între 2012 si 2017 in jurnale prestigioase avand ca prim autor afiliat la universitătile de top din Romania

Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro