Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Referendumul de modificare a constituției și respectul față de democrație

de Alexandru Volacu     Contributors.ro
Marţi, 25 septembrie 2018, 10:08 Actualitate | Opinii


Alexandru Volacu
Foto: Arhiva personala

Unii dintre noi credem că, deși validarea unui rezultat pozitiv la referendumul de pe 6-7 octombrie nu e dezirabilă, avem totuși datoria de a merge la vot din respect pentru democrație. Cred că o astfel de poziție e de apreciat și are o anumită atractivitate, dar e, în cele din urmă, incorectă. Ideea centrală e următoarea: chiar dacă uneori avem datoria de a vota într-o democrație, ea este o datorie pe care nu o putem universaliza. Mai mult, uneori avem chiar datoria de a nu participa la vot, intr-un sistem democratic.

Să recunoaștem, pentru început, că în multe cazuri avem datoria de participa la vot. De exemplu, dacă avem doi candidați, să le zicem Candidatul Democrat și Candidatul Autocrat, avem datoria să participăm la vot și să votăm cu primul dintre ei, asumând că democrația este mai bună decât autocrația. Dar de multe ori nu avem o datorie de acest tip. Iată doar câteva astfel de cazuri:

(1) sistemul politic este democratic, în sensul că se organizează alegeri, dar profund viciat. De exemplu, candidaturile unor persoane sunt respinse în mod arbitrar, presa critică față de actualul guvern e hărțuită etc. Atât timp cât niciun candidat care să repare nedreptățile respective nu are șanse de câștig, absența de la vot pare a fi moral permisibilă într-un astfel de sistem, avand în vedere că exercitarea votului nu face altceva decât să legitimeze un sistem corupt.

(2) intenționezi să te muți din comunitatea politică în care au loc alegeri și consideri că doar cei care vor fi direct afectați de politicile noii conduceri ar trebui să o voteze. Absența de la vot în cazul acesta e moral admirabilă pentru că se bazează pe considerația ta față de cei care vor rămâne în demos-ul relevant pentru alegere.

(3) nu te-ai informat cu privire la candidați/politici și crezi că ar trebui sa voteze doar cei care sunt informați. Absența de la vot în cazul acesta e moral admirabilă pentru că prin ea manifești respect față de ceilalți cetățeni, nedorind să participi la exercitarea puterii asupra lor, prin vot, în necunoștință de cauză.

Și lista poate continua. Exemplele de mai sus nu sunt aplicabile direct situației referendumului, ci arată că – în opoziție cu intuițiile unora dintre noi – de multe ori abtinerea de la vot este tocmai acțiunea care manifestă respect pentru democrație sau pentru comunitatea politică din care facem parte. Uneori însă, nu este doar moral acceptabil să nu participăm la vot, ci chiar avem datoria morală de a nu participa.

Să observăm pentru început că întotdeauna când spunem că votăm din respect pentru democrație, spunem ceva nu doar despre acțiunea de a vota, ci și despre modul în care votăm. În exemplul de mai sus, a participa la vot atunci când votăm Candidatul Autocrat nu manifestă respect pentru democrație, ci din contră, reprezintă o contribuție la subminarea ei. Deci în măsura în care avem vreodată datoria de a vota, ea nu este una formală, de punere a ștampilei pe un candidat sau pe un răspuns, ci e una strict legată de conținutul votului.

Să observăm, de asemenea, că atunci când votăm, ceea ce facem e să contribuim la realizarea unui bun colectiv sau a unui rău colectiv, în funcție de modul în care votăm. Dacă democrația este moral superioară ca regim politic autocrației, iar noi am vota cu Candidatul Autocrat, am participa la realizarea unui rău colectiv. Chiar dacă în alegerile de masă votul nostru nu e unul decisiv, el tot ar fi moral impermisibil pentru că avem datoria de a evita să contribuim la producerea unui rău colectiv. În acest caz, așadar, avem datoria morală să ne abținem de la vot (dacă nu vrem să votăm Candidatul Democrat), având în vedere că votul pentru Candidatul Autocrat este moral blamabil. Iată, deci, că există unele situații în care este nu doar moral permisibil, ci și moral imperativ să ne abținem de la vot.

Revenind în sfârșit la referendum, să constatăm că, pentru cei care sunt de acord cu ideea că el caută să instituie în constituție o formă profundă de inegalitate în drepturi și discriminare arbitrară față de o categorie de cetățeni, validarea sa ar fi un rău colectiv*. Dar dacă suntem de acord cu poziția de mai sus, potrivit căreia respectul pentru democrație nu decurge din simpla punere a ștampilei pe un buletin de vot, ci din faptul că prin vot ar trebui să participăm la realizarea unui bun colectiv (sau blocarea unui rău colectiv), atunci dilema cu privire la prezența la vot în 6-7 octombrie a unui democrat ce prețuiește egalitatea în drepturi dispare. De regulă, blocarea unui rău colectiv se realizează prin exercitarea votului împotriva candidatului care anticipăm că îl va produce, sau a inițiativei legislative ce reprezintă acest rău colectiv. Potrivit actualei configurații a opiniei publice, însă, este clar că procentul voturilor va fi semnificativ în favoarea amendamentului propus de CpF.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro



















1324 vizualizari


Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version