Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Există, totuși, și beneficii ale schimbărilor climatice?

de Lucian Popescu     Contributors.ro
Vineri, 14 septembrie 2018, 14:20 Actualitate | Opinii


Constantin Cranganu
Foto: Hotnews
If we do not change course by 2020,

we risk missing the point where

we can avoid runaway climate change.

António Guterres, Secretarul General al ONU

10 septembrie 2018

Dacă ar fi să dăm crezare Secretarului General al ONU,  mai avem doar un an și câteva luni să modificăm cursul actualelor schimbări climatice pentru a evita scăparea lor de sub controlul nostru. Declarația lui se adaugă numeroaselor articole și rapoarte din mass-media despre schimbările climatice produse de oameni. Practic, litaniile climatice zilnice au devenit o caracteristică modernă a discursurilor politicienilor și eco-activiștilor.

Numeroși cercetători din instituții guvernamentale și private au investit masiv, psihologic și profesional, în avansarea narațiunii despre catastrofa climatică iminentă indusă de activitățile umane. O sumbră atmosferă – de sfârșit de lume, de Armagedon climatic – penetrează insidios, dar persistent, discursurile politicienilor, acțiunile activiștilor ecologici, producțiile mass-media și inepuizabila blogosferă. În aceste condiții, orice știre pozitivă despre modul în care planeta și populația ei ar putea beneficia totuși de pe urma schimbărilor climatice devine automat blasfemie, erezie, crimă de lezmajestate, fluierat în biserică etc. Pe cine/ce să crezi?

Răspunsul a fost sugerat în 2016 de Scott Adams (creatorul lui Dilbert) ca o posibilă soluție a problemei non-experților. Oamenii suspectează că ceva este greșit cu potopul de informații mono-color despre catastrofa climatică din următoarele 16 luni, dar nu sunt de deplin echipați științific pentru a le evalua și judeca ei înșiși. De aceea, folosind experiența mea cu explicarea pe înțelesul tuturor a variilor aspecte ale fracturării hidraulice, am încercat, de-a lungul a multor articole, să ofer non-experților informații științifice bine documentate, cu date plauzibile și ușor de înțeles, despre schimbările climatice. În același timp, am pus în evidență multe defecte răsunătoare pe care le afișează propovăduitorii catastrofismului climatic.

Voi încerca, în continuare, să argumentez că „dracul” climatic nu e chiar așa de negru cum lasă să se înțeleagă mulți politicieni, eco-activiști, Papa de la Roma ș.a.m.d. Schimbările climatice nu aduc doar tragedii catastrofale din cauza oamenilor care ard combustibili fosili cu nemiluita, ci produc și o serie de beneficii planetei și oamenilor, de care ar trebui să ținem seama la Judecata finală.

1. Creșterea înverzirii planetei

Cel mai sugestiv exemplu de prosperitate a planetei în actualele condiții climate vine dintr-un efort științific al unui colectiv internațional (32 cercetători, 24 instituții, 8 țări)[1] (Fig. 1).

Fig. 1. O semnificativă „înverzire” a Pământului a avut loc în ultimii 33 ani. Creșterea vegetației s-a produs pe arii reprezentând între 25% și 50% din suprafața uscatului. Descreșterea vegetației s-a înregistrat doar pe 4% din suprafață. Fertilizarea produsă de dioxidul de carbon explică 70% din efectul de înverzire. (Sursa)

Colectivul condus de Zaichun Zhu, un cercetători de la Peking University, China, a utilizat trei seturi de date (GIMMS3g, GLASS și GLOMAP) produse de sateliți NASA și NOAA. Conform autorilor articolului, între 25% și 50% din suprafața Pământului a experimentat o creștere a vegetației (culorile verzi), în timp ce doar 4% prezintă o scădere netă (nuanțe non-verzi).

Câțiva factori au contribuit la înverzirea planetei: Cel mai important, într-o proporție de 70%, este efectul fertilizării produse de CO2. Se adaugă apoi creșterea umidității solului și, într-o măsură mai mică, retragerea tundrei datorită încălzirii gradate. O istorie fabuloasă, ocolită în mass-media, este reprezentată de zona din sudul Saharei, unde 300.000 km pătrați din regiunea Sahel s-au transformat din deșert într-o zonă cu iarbă abundentă.

Înverzirea planetei, ca urmare parțială a creșterii concentrațiilor de CO2, are și un efect climatic net: plantele devin mai numeroase și mai robuste, eliminând anual din atmosferă cantități din ce în ce mai mari de carbon derivat din CO2, pe care îl stochează în propriile țesuturi. Despre alte beneficii (economice, sociale, alimentare, medicale) ale unei vegetații abundente se poate vorbi în articole separate.

2. Decese provocate de evenimente meteo extreme

A devenit un loc comun pentru mass-media dornică de rating ( ca și pentru consumatorii de știri „sângeroase”) să prezinte, cu exces de detalii uneori, valurile de căldură așa-zis provocate de încălzirea globală. Și, bineînțeles, elementul principal al știrilor respective, este numărul de morți din cauza căldurii excesive.

Ca și multe altele, și acesta este un mit propagandistic. Să privim la datele oficiale, care ne prezintă o cu totul diferită situație (Fig. 2)

Fig. 2. Valurile de căldură nu devin mai frecvente din cauza încălzirii globale.

Indexul oficial al valurilor de căldură din SUA în perioada 1895 – 2015, împreună cu variația emisiilor globale de CO2. (Sursa datelor: pentru indexul EPA[2], pentru emisiile de CO2[3], apud Wrightstone, 2017)

Datele oficiale, publicate de Environmental Protection Agency (EPA) în 2016, arată clar că nu există o creștere semnificativă a valurilor de căldură în vremurile recente. Din contra, este remarcabil faptul că, în perioada 1930-40, valurile de căldură au fost de circa 6 ori mai numeroase decât cele recente, deși încălzirea globală era pe-atunci departe de ceea ce este astăzi.

Alt mit, propagat de extremiștii climatici, prevede că valurile de căldură și temperaturile ridicate legate de încălzirea globală, vor omorî din ce în ce mai mulți oameni în toată lumea. Dacă propovăduitorii Armagedonului climatic ar avea dreptate, ar trebui că încălzirea din ultimii 150 ani să fi produs mai multe victime din cauza valurilor de căldură. Ori, realitatea este exact opusă propagandei.

Valurile de frig omoară considerabil mai mulți oameni decât căldura. De departe, la scară planetară, frigul este cel mai mare ucigaș climatic. Reiau, mai jos,  fragmente dintr-un articol publicat cu un an în urmă[4]:

Valurile de frig – o realitate incorectă politic

Presupun că marea majoritate a cititorilor mei sunt foarte familiarizați cu expresia „valuri de căldură” (heat waves), produse de așa-zisa încălzire globală antropogenă. Începând din 2003, când Europa a suferit efectele unui astfel de fenomen, aproape toate discuțiile despre viitoarele consecințe ale  încălzirii globale antropogene folosesc acel eveniment ca punct de plecare. Celebrul Al Gore, de exemplu, a afirmat în 2006 (vezi An Inconvenient Truth) că:

Am început deja să vedem tipul de valuri de căldură despre care oamenii de știință afirmă că vor deveni tot mai comune dacă nu se rezolvă problema încălzirii globale. În vara lui 2003 Europa a fost lovită de un masiv val de căldură care a omorât 35.000 oameni.

Iar Sir David King, referentul științific principal al Guvernului Britanic a avut chiar o viziune în 2004, conform căreia  „o Antarctică lipsită de gheață va fi singurul continent locuibil la sfârșitul acestui secol dacă încălzirea globală rămâne nelimitată”.

Când citești astfel de proorociri ale unor Casandre climatice, nu-i așa că te apucă o lehamite de toate și toți? Un răspuns alternativ ar fi discuția documentată și despre valuri de frig (cold waves), nu doar cele de căldură. Știu, știu, nu e politically correct să discuți despre valurile de frig, că atunci se duce naibii toată propaganda cu încălzirea globală antropogenă. Dar, să facem totuși o încercare.

Pentru aproape fiecare așezare umană din lume, există o temperatură „optimă” la care numărul de decese este minim. În ambele sensuri ale acestei temperaturi- fie mai cald, fie mai rece – numărul deceselor crește. Dar definirea temperaturii „optimale” este o chestiune ce ține de o serie de factori locali. De exemplu, dacă trăiești în Helsinki, temperatura  optimă este de circa 15°C, în timp ce în Atena trăiești „optim” la circa 24°C. Este important de reținut că temperatura optimă este foarte apropiată de media temperaturilor de vară. De aici decurge o consecință importantă: temperaturile actuale rareori trec dincolo de temperatura optimală, cel mai adesea coboară sub ea.

În Helsinki, de exemplu, temperatura optimală este depășită de regulă doar 18 zile pe an, în timp ce în 312 zile valorile înregistrate se plasează sub valoarea optimală. Cercetările arată că în medie 55 persoane mor anual din cauza excesului de căldură din Helsinki, dar circa 1.655 mor din cauza temperaturilor sub-optimale din cele 312 zile.  Dacă despre cei 55 oameni care au pierit din cauza căldurii se vorbește în contextul catastrofic al contribuției umane la schimbările climatice, despre ceilalți 1.655, pieriți de frig, se tace fără impunitate, pentru că nu este politically correct.

Să revenim la cazul Atenei. Dacă morții de frig din Helsinki pot fi „acuzați” de o proastă locație în care au ales să-și petreacă viața, la fel se poate spune, chiar dacă pare paradoxal, și despre atenieni. Deși temperaturile absolute din Atena sunt mult mai ridicate decât cele din Helsinki, ele depășesc temperatura optimală a orașului doar 63 de zile pe an; în alte 251 zile se înregistrează temperaturi sub valoarea optimală. Consecințele?

Căldura excesivă din Atena omoară anual în medie 1.376 oameni, în timp ce frigul excesiv ucide 7.852 persoane anual. Din nou, despre primele victime se glosează intens, pentru că trebuie să condamnăm, nu-i așa, cu toată dârzenia ecologică, încălzirea globală antropogenă. Dar ce se spune despre victimele, de aproape 6 ori mai numeroase, ale valurilor de frig? Nimic, sau aproape nimic.

În Europa, per ansamblu, circa 200.000 oameni mor din cauza căldurii excesive în fiecare an. Totuși, circa 1,5 milioane oameni mor anual din cauza frigului. Adică, de peste 7 ori mai mulți decât din cauza căldurii.

O cifră asemănătoare a fost avansată de un studiu publicat în 2015 de un grup internațional de cercetători, sub conducerea profesorului britanic Antonio Gasparrini de la London School of Hygiene and Tropical Medicine (Fig. 3).

Fig. 3. Valurile de frig, nu cele de căldură, sunt adevăratul ucigaș climatic (din Gasparrini et al., 2015)

Colectând date din 384 localități aflate în Australia, Brazilia, Canada, China, Italia, Japonia, Coreea de Sud, Spania, Suedia, Taiwan, Thailanda, Marea Britanie și SUA, cercetătorii au găsit un fapt cutremurător: În perioada 1985- 2012, în cele 13 țări s-au înregistrat 74 milioane decese. Dintre acestea, 5,4 milioane au fost cauze de valurile de frig și numai 311.000 de valurile de căldură[5]. Adică, frigul omoară de 20 ori mai mulți oameni și noi ne plângem de încălzirea globală antropogenă? Cum s-ar putea numi o astfel de atitudine? Nu găsesc cuvântul cel mai potrivit (din cauza indignării).

Doar în perioada 2001 – 2017 au fost înregistrate cel puțin 18 valuri de frig în Europa, și America de Nord, cu nenumărate victime. De exemplu, pe 5 ianuarie 2017, temperatura în Europa a scăzut la −45.4 °C, provocând cel puțin 60 morți.

Despre valurile de frig și victimele lor din India se poate citi aici:

http://www.ndtv.com/topic/cold-wave-death-toll

În Statele Unite, între 1979 și 2006, mortalitatea cauzată de căldura excesivă a reprezentat 27,1% din totalul deceselor provocate de fenomene meteo majore (căldură extremă, frig extrem, tornade, uragane, trăsnete și inundații). Dar, în aceeași perioadă, numărul victimelor ucise de friguri excesive a fost de circa 2 ori mai mare (50,1%)[6].

Per ansamblu, conchide Goklany (2009), atât decesele produse de evenimente meteo majore, cât și rata lor, au scăzut semnificativ cu începere din anii 1920 (Fig. 4)

Fig. 4. Începând cu anul 1920, în Statele Unite se înregistrează 0 scăderea cu ~93% a morților produse de fenomene meteo extreme în SUA. O încălzire globală modestă a fost înregistrată în aceeași perioadă (1920 -2008) (din Goklany, 2009)

Un studiu efectuat de specialiști din Uniunea Europeană analizează raportul dintre viețile pierdute din cauza valurilor de căldură și cele salvate de moartea prin îngheț (Fig. 5).[7]

Fig. 5. Predicțiile de creștere a deceselor provocate de valurile de căldură vs. predicțiile de scădere concomitentă a deceselor provocate de valurile de frig din Europa anilor 2080. Patru scenarii de creștere a încălzirii globale sunt prezentate. În oricare scenariu, mai multe vieți vor fi salvate de moartea prin înghețare decât cele pierdute din cauza valurilor de căldură. (după Ciscar et al., 2009)

Dacă în anii 2080, temperaturile vor crește, de exemplu, cu 5,4°C, numărul victimelor datorate valurilor de căldură din Europa s-ar ridica la 161.700. În exact aceleași condiții, creșterea temperaturilor ar salva de la moarte prin îngheț 255.700 oameni, cu 94.000 mai mulți decât cei uciși de căldură.

Rezumând exemplele de mai sus, nu vi se pare că unii activiști eco- folosesc cinic două unități de măsură diferite pentru viața umană? De ce nu aud/citesc nici un cuvânt, nici o luare de poziție oficială despre morții valurilor de frig? Ei nu merită oare compasiunea noastră, la fel ca victimele cutremurelor, tornadelor, uraganelor și a altor catastrofe naturale?

4. Încălzirea globală și incendiile de pădure

În articolul Un mit „fierbinte”: Încălzirea globală și incendiile am analizat relațiile dintre numărul incendiilor de pădure și încălzirea globală și rog eventualii cititori să-l revadă. Voi suplimenta articolul indicat cu alte argumente, pe care nu le-am folosit acolo.

Un studiu realizat în 1998 de cercetători din cadrul Canadian Forest Service a comparat temperaturile și concentrațiile de CO2 vs. frecvența incendiilor de pădure din ultimii 150 ani în America de Nord și nordul Europei.[8] Rezultatele lor contrazic predicțiile propovăduitorilor apocalipsei climatice. Autorii au demonstrat  o legătură între concentrația CO2 din aer și scăderea numărului de incendii naturale planetare. Ei au atribuit această scădere unui efect combinat al fertilizării produse de CO2 și creșterea temperaturii, conducând la o mai mare umiditate a solului:

În ciuda creșterii temperaturilor după sfârșitul Micii Glaciațiuni (cca 1850), frecvența incendiilor de pădure a scăzut  după cum demonstrează multe studii de teren din America de Nord și Europa. Noi credem că încălzirea globală începută în 1850 a declanșat descreșteri în frecvența incendiilor.



Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro


















1212 vizualizari


Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version