După asasinarea lui Aleksandr Zaharcenko, liderul regiunii separatiste Donețk, relația ruso-ucraineană a intrat într-o nouă fază critică, iar semnalele indică o criză pe termen lung, cu multiple efecte în cascadă asupra liniștii aparente a estului continental.
Putem vorbi deja despre o “schismă” interstatală, care va amplifica exponențial tensiunile ruso-ucrainene și va afecta pe termen lung stabilitatea și securitatea estului Europei și a întregii regiuni. În ultimele zile, “schisma” s-a manifestat pe trei paliere: religios, militar, operațiuni și servicii speciale.
Schisma religioasă
Se anunță acutizarea conflictului schismatic privind acordarea tomosului Bisericii Ortodoxe Ucrainene.
Patriarhul Constantinopolului a desemnat recent exarhii/episcopii săi la Kiev. Misiunea principală a acestora este construirea unor structuri bisericești independente de Biserica Ortodoxă Rusă. Patriarhia Constantinopolului a declarat că această măsură a fost adoptată în cadrul pregătirii acordării autocefaliei Bisericii Ortodoxe din Ucraina, ca atare evaluările anterioare, potrivit cărora Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului va acorda tomosul acestei Biserici, se confirmă. Primele semnale în acest sens au devenit publice în urma întâlnirii dintre Patriarhul rus Kiril și Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului, care a avut loc la finele lunii august 2018, la Istanbul, ocazie cu care pare că au fost epuizate toate mijloacele de negociere a soluționării consensuale a schismei religioase din Ucraina. În cadrul acestei întâlniri, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu i-ar fi transmis Patriarhului Rusiei că a hotărât deja acordarea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene.
Reprezentanții Patriarhului Moscovei și întregii Rusii au declarat că Patriarhia Moscovei și întregii Rusii va rupe legăturile cu Patriarhia Constantinopolului dacă aceasta va acorda tomosul Bisericii Ortodoxe Ucrainene și va legitima schisma ucraineană.
Potrivit șefului Departamentului pentru relații externe al Patriarhului Moscovei și întregii Rusii, mitropolitul Ilarion, doar schismaticii (care nu au fost recunoscuți de către nici o altă biserică locală) au solicitat acordarea autocefaliei, nu biserica reprezentată canonic în Ucraina, ca atare gestul Patriarhiei Constantinopolului va legitima schisma acestora: Esența conflictului cu Patriarhia Constantinopolului esteurmătoarea: ei cred că prin acordarea tomosului problema schismei va fi rezolvată, în timp ce noi apreciem că ea se va adânci și exacerba. Legitimarea schismei ucrainene va adânci schisma în Ucraina, dar și în întreaga comunitate creștină, întrucât Biserica Ortodoxă Rusă nu va recunoaște niciodată această legitimare. Contramăsurile noastre vor depinde de dinamica dezvoltării proiectului acordării tomosului. Nu vom avea altă perspectivă decât să rupem legăturile cu Constantinopolul. Mitropolitul Ilarion a acuzat Patriarhia de la Constantinopolul că acţionează cu încălcarea canoanelor și a declarat că diplomația bisericească nu mai dă nici un rezultat în dialogul cu Patriarhia Constantinopolului.
La rândul său, Vladimir Legojda, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, a apreciat decizia lui Bartolomeu drept „o invazie brutală fără precedent a teritoriului canonic al Patriarhiei Moscovei” și a anunțat că Moscova nu va lăsa această mișcare „fără răspuns”.
Sinodul arhieresc al Bisericii Ortodoxe Ruse din străinătate a condamnat ferm decizia Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului de a numi episcopii săi în Ucraina, declarând că acest gest amenință în mod direct unitatea lumii creștine: decizia Patriarhiei Constantinopolului de a trimite exarhii săi în teritoriul canonic al Bisericii Ortodoxe Ucrainene fără acordul Patriarhului Kiril al Moscovei și al întregii Rusii și al mitropolitului Onufrie al Kievului și întregii Ucraine constituie o încălcare grosolană și fără precedent a unei biserici în teritoriul canonic al alteia.
Autocefalia (independența ortodoxiei ucrainene de Moscova) va reprezenta o victorie (geo)politică a Kievului în conflictul cu Moscova.
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Sârbe Ireneu l-a avertizat pe Patriarhul Ecumenic Bartolomeu împotriva „amestecului în problemele bisericii ucrainene”. Acesta susține că numai Biserica Ortodoxă Rusă are drept canonic și istoric la organizarea bisericească în Ucraina:autocefalia Bisericii din Ucraina este „foarte riscantă, chiar catastrofală“ pentru unitatea Sfintei Ortodoxii. În acest sens, Patriarhul Irineu a adresat o scrisoare către Patriarhul Ecumenic Bartolomeu în care își exprimă protestul față de intenția Patriarhiei Constantinopolului de a acorda autocefalie grupărilor schismatice din Ucraina si Macedonia. Irineu menționează în epistolă faptul că există conducători laici care doresc folosirea Bisericii de către stat; unii dintre acești conducători sunt atei sau chiar nebotezați, cum ar fi președintele Muntenegrului, Milo Djukanovici și Petro Poroșenko, președintele Ucrainei.
În acest moment, în Ucraina există trei structuri ecleziastice: Biserica Ortodoxă Ucraineană (condusă de Mitropolitul Onufrie), aflată în subordinea canonică a Patriarhiei Moscovei, Biserica Ortodoxă a Ucrainei și Biserica Ortodoxă Ucraineană Autocefală, aceste ultime două structuri nefiind recunoscute de nimeni și care se află, de asemenea, în conflict între ele. Patriarhia Ecumenică ar dori să unească aceste facțiuni și să acorde autocefalia, dar nu este clară modalitatea în care se va realiza acest obiectiv.
Până în momentul de față, nu a fost prezentat public punctul de vedere al Bisericii Ortodoxe Române în problema tomosului Bisericii Ortodoxe Ucrainene și, implicit, a noii schisme în cadrul comunității creștin-ortodoxe.
Acordarea tomosului Bisericii Ortodoxe Ucrainene de către Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului și, ca efect, obținerea autocefaliei de către Biserica Ortodoxă Ucraineană îi va pune într-o situație de dificultate majoră pe etnicii români creștin-ortodocși din Ucraina, care sunt afiliați, în uriașa lor majoritate, Bisericii Ortodoxe Ucrainene aflate în subordinea canonică a Patriarhiei Moscovei. După reducerea drastică a posibilităților acestora de a-și menține școlile cu predare în limba română ca efect direct al Legii-cadru privind educația (Lege adoptată de Rada Supremă de la Kiev în septembrie 2018), schisma comunității creștin-ortodoxe provocată de autocefalia Bisericii Ortodoxe Ucrainene va genera noi tensiuni și probleme pentru comunitatea românească din Ucraina.
Evoluțiimilitare la Marea Azov și Marea Neagră
În cadrul unei analize separate (Încă o mare furioasă. Azov), am semnalat anterior riscurile privind acutizarea confruntării politico-militare dintre Rusia și Ucraina în acvatoriile Mării Negre și Mării Azov.
Evoluțiile din teren confirmă previziunile noastre.
Până la finele anului în curs, se va finaliza crearea unei baze militare navale ucrainene în acvatoriul Mării Azov. Noua bază militară navală ucraineană va fi înființată prin redislocarea actualei baze navale de la Nikolaev (până la anexarea Crimeei, baza a funcționat la Novoozero, în golful Donuzlav). Potrivit presei ucrainene, redislocarea navelor militare în noul punct de dislocare permanentă a început deja. În noua bază va fi creat un divizion naval care va dispune de trei vedete blindate mici de artilerie. În afara acestora, Forțele Navale ucrainene mai au alte șase vedete blindate de artilerie. Oficialii ucraineni nu exclud dotarea în perspectivă a Forțelor navale ucrainene cu vedete de artilerie achiziționate din SUA (presa ucraineană menționează posibilitatea achiziționării a două vedete de patrulare din Statele Unite).
Evoluțiile militare respective (adiționale celor descrise în analiza menționată) se produc în contextul în care, conform oficialilor NATO, Rusia se pregătește pentru un conflict militar de mari dimensiuni, cea mai recentă dovadă în acest sens fiind desfăşurarea masivă de forţe militare în cadrul aplicației Vostok-2018” (“Est-2018”), anunţată drept cel mai mare exercițiu militar rusesc de după Războiul Rece (manevrele militare se desfăşoară în estul ţării şi implică peste 300.000 de militari, inclusiv din China şi Mongolia; au fost invitate să participe la aplicație și Forțele Armate turce).
Scenarii Mosfilm cu operațiuni speciale
Serviciul de Securitate al Federației Ruse / FSB a acuzat Serviciul de Securitate al Ucrainei / SBU de colaborare cu Daesh / Stat Islamic (organizație declarată teroristă la nivel internațional).
FSB l-a arestat recent, în regiunea Smolensk, pe Medjid Mahomedov (cetățean rus, în vârstă de 30 de ani, cu domiciliul în Daghestan), despre care oficialii acestui serviciu afirmă că ar fi avut sarcină de la SBU și din partea organizației ucrainene radicale Pravâi Sektor (organizație interzisă în Federația Rusă) să îl asasineze pe unul din liderii militari ai autoproclamatei republici Populare Donețk (DNR). Potrivit FSB, Medjid Mahomedov ar fi declarat deja, în arest, că SBU primește sprijin activ din partea Daesh / Stat islamic pentru organizarea de acte teroriste pe teritoriul Rusiei și în raionalele secesioniste din estul Ucrainei (Donbas). Potrivit FSB, Medjid Mahomedov este membru al Daesh / Stat Islamic și ar fi primi în ianuarie 2018, în schimbul sumei de 10.000 dolari, sarcina de a-l asasina pe unul din liderii Forțelor Armate ale DNR, comandant al uneia din subunitățile Forțelor Armate separatiste, care vizitează periodic regiunea Smolensk (potrivit presei ucrainene, ținta asasinatului ar fi fost Serghei Fomcenkov, comandant al unui batalion de diversiune și asalt în cadrul așa-numitelor Forțe Armate ale DNR; acesta este originar din Smolensk, unde petrece o mare parte din timp).
Potrivit FSB, Medjid Mahomedov s-a deplasat în ianuarie 2018 în Ucraina, unde ar fi avut întâlniri cu emisari ai Daesh / Stat Islamic, care l-ar fi pus în legătură cu reprezentanții SBU și ai organizației Pravâi Sektor. Cei din urmă l-au însărcinat cu misiunea de a-l asasina pe liderul militar separatist respectiv. Resursa financiară ar fi fost asigurată de către grupul Stat Islamic din Caucazul de Nord. Asupra suspectului s-ar fi găsit material explozibil și armamente.
Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributrs.ro
