Imediat după căderea din decembrie 89 a regimului comunist, Ion Iliescu a avut ca principal mesaj al strategiei de comunicare a FSN ”Unitatea”. Unitatea națională, unitatea românilor. Unitatea care trebuia salvată și care avea nevoie de un Front al Salvării Unității Naționale.
În perioada mineriadelor mesajul central a fost același, apelul la unitate. Strategia de comunicare direcționată împotriva lui Traian Băsescu a mers și ea pe aceeași rețetă, arătându-l pe Președintele de atunci ca pe un jucător care dezbină, polarizează și scindează societatea, fiind preocupat doar de propriul câștig. Iar în momentul declanșării protestelor masive împotriva exploatării RMGC de la Roșia Montană mesajul a fost, exact!, cel al nevoii de a salva unitatea. Cei care au lansat atunci acest apel au fost Ion Iliescu și Răzvan Teodorescu.
Actualul val de proteste împotriva PSD-ului și, mai ales, împotriva echipei Dragnea s-a coagulat în jurul mesajului #muiepsd. Sunt voci care spun că, pe lângă alte neajunsuri, mesajul este inutil pentru că îi lasă indiferenți pe cei cărora le este adresat. Pesediștilor, adică. Că nu este așa o arată, însă, apariția în spațiul public a unui mesaj în jurul căruia defensiva de comunicare a PSD-ului pare a fi fost organizată. Da, este vorba despre același strigăt întru salvarea unității naționale. Apelul la ”unitate” a fost declinat în diverse forme: ”românii au nevoie de unitate”, ”în anul Centenarului românii sunt dezbinați”, ”trăim un război al românilor împotriva românilor”. Pe scurt, este deplânsă pierderea unității românilor și este evidențiată nevoia urgentă a unei astfel de coagulări.
Câteva observații pe marginea celor două mesaje concurente.
1. Apelul la unitate oferă întotdeauna forță de impact mesajului transmis. El țintește mereu către nevoia vitală de unitate a fiecăruia dintre noi. La nivelul structurilor antropologice ale imaginarului, ”a fi întreg” înseamnă fi în viață, a fi pregătit să înfrunți dificultățile vieții sau a nu-ți lipsi ceva important de care ai nevoie pentru a fi în viață. Întregul, unitatea, totalitatea au aroma sfințeniei. Se aude în englezescul ”holy” (”sfânt”), care are legătură cu germanicul ”heilig”, care provine din proto-germanicul ”hailega”, fiind derivat din radicalul sanscrit indo-european *kailo, care înseamnă ”a fi întreg”, ”nerănit” și care a dat în engleză și ”health” (”sănătos”). Scindarea, sciziunea, distanța este asociată cu moartea, cearta, conflictul sau diabolicul. De altfel, diabolic vine din grecescul ”diabolos” care înseamnă ”a fi aruncat dincolo”, ”a fi la distanță”.
2. Mesajul opoziției civice, fiind un mesaj de protest, este unul negativ, adică spune ce nu se mai vrea, fără a fi arătat ce se vrea sau ce anume trebuie făcut pe mai departe. Astfel de mesaje funcționează doar atunci când nemulțumirea și iritarea au atins măsuri foarte mari. Evident, pe termen mediu și lung nu poți construi un plan de guvernare plecând numai de la un mesaj negativ. Însă, acest mesaj nici nu pretinde că ar zice mai mult decât o face. Este vorba despre evacuarea din spațiul politic a PSD-ului sau a părții radical corupte care conduce în acest moment partidul. Ca atunci când extirpi o tumoare. Faptul de a scoate afară celulele canceroase nu este tot una cu adoptarea unui nou tip de a trăi guvernat de principiile unei viețuiri sănătoase. Știi că trebuie să acționezi rapid, pentru a nu dăuna și mai mult întregului. Indiferent de nelămuririle asupra a ceea ce înseamnă un stil de viață sănătos, cancerul este cancer și de el trebuie să scapi cât mai repede.
3. De fapt, societatea, ba chiar românitatea, nu este niciodată unită sau doar una. Se poate înțelege acest lucru prin intermediul metaforei firului de lână prin care Ludwig Wittgenstein semnala faptul că nu putem avea un înțeles unic al cuvintelor prin care denumim lucrurile pentru că nu avem acces la calitățile esențiale sau intrinseci ale acestor lucruri. Ca atare, ceea ce ne rămâne sunt doar calitățile extrinseci sau accidentale, care se suprapun parțial făcând posibile doar sensuri contextuale. Altfel spus, ne spunem ”români”, dar este greu de zis până la capăt ce înseamnă această ”românitate”. Într-un fel ne înțelegem această unitate cei mai mulți dintre noi acum, la centenarul Marii Uniri. Într-un alt fel o pricep intelectualii momentului, așa cum diferit o trăiau intelectualii de la 1918. Avem lucruri în comun, dar nu suntem identici. Suntem asemănători. Adică suntem suficient de diferiți încât să ne putem mira și bucura de suprapunerile pe care conviețuirea ni le oferă. Dar avem și premisele unei apropieri, astfel încât acest fapt de a fi împreună să nu fie complet imposibil. De aceea, unitatea e mereu ceva ce căutăm. Nu ne-am pierdut niciodată unitatea pentru simplul motiv că nu am avut-o vreodată. Însă, pentru că nu suntem conștienți de acest fapt, structura de manipulare mediatică a PSD poate folosi cu succes mesajul salvării unității naționale.
4. Dacă PSD a scos din arsenalul comunicării mesajul unității, înseamnă că mesajul #muiepsd a fost suficient de coroziv pentru o parte a membrilor și a electoratului PSD. De aceea avem acum iarăși ocazia de a auzi cuvinte rostite sapiențialo-prăpăstios despre ”conflictul românilor împotriva românilor”, despre ”război civil” sau depre ”complotul celor care atentează la unitatea națională”. ”Unitatea” este formula magică vânturată ca pentru a fi alungate problemele de care suntem amenințați.
5. De fapt, nici acest mesaj al unității nu poate pune bazele unui plan de guvernare. Aparent e ceva ce ne poate călăuzi. De fapt, nu este. El nu ne spune decât că am vrea să nu fim scindați. Atât. Nu rezolvă chestiunea dezastrului din învățământ, nu aduce soluții pentru falimentul sistemului medical, nu salvează eficiența și imparțialitatea justiției. Și nici nu ne construiește autostrăzile de care avem nevoie în România, deși abia acestea ne-ar aduce mai mult împreună. În timp ce mesajul #muiepsd nu își propune să sugereze un plan de guvernare, mesajul #salvăriiunității este declamat de martorii PSD-ului ca și cum ar putea oferi măcar premisele unei guvernări. Ceea ce este perfect fals. Ne va fi mai bine nu pentru că ne-am unit, ci pentru că am rezolvat probleme care ne deranjează fie pe fiecare în parte, fie pe cei mai mulți dintre noi. Mai în glumă mai în serios, cred că se poate spune că în România alegerile ar putea fi câștigate lejer de primul partid care ar asuma ca unic punct al programul său de guvernare construirea autostrăzilor. Ar oferi finalmente ceva concret și ar contribui semnificativ la ameliorarea stării generale.
Citeste intreg articolul si comenteaza pe
