Vineri, 10 August, la protestul anunțat al Disaporei împotriva coaliției de guvernare, Jandarmeria Română a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea pașnică. Trebuie să reținem că gazele nu au fost folosite doar o dată, ci în rafale începând aproximativ de la ora 17:30. Deci, cetățenii prezenți în Piața Victoriei au fost expuși de mai multe ori, pe termen lung, la o doză mare de gaze. Trebuie spus, de asemenea, că deși am crede că Pița Victoriei e un spațiu deschis și gazele s-ar putea disipa rapid, nu este așa. Prezența clădirilor înalte ce împrejmuiesc Piața asigură un perimetru în care gazul se concentrează. Deci, cetățenii, atât adulți cât mai ales copii, bătrâni sau femei gravide au fost expuși la concentrații mari de gaze lacrimogene. Temperatura ridicată a potențat, de asemenea, efectele gazelor.

Raul PatrascuFoto: Arhiva personala

Dar ce conține gazul lacrimogen? Există mai multe tipuri de chimicale ce pot fi utilizate pentru a obține amestecul necesar, însă de departe cele mai populare și „eficiente” (a se citi – puternice) sunt cele pe bază de clor și/sau arsenic, două elemente extrem de toxice pentru organismul uman – și anume gazul CS (o-Clorobenziliden malononitril) sau gazul DM (10-Cloro-5,10-dihidrofenarsazinina). Jandarmeria nu a precizat ce tip de gaz a fost folosit, însă având în vedere efectul imediat, putem specula că s-a folosit tipul CS [1]. Gazele lacrimogene precum CS sau DM sunt clasificate ca și arme chimice și este interzisă utilizarea lor în război, conform convenției de la Geneva, art. I (5) din 1993[2] însă iată, ele sunt utilizate împotriva cetățenilor civili.

Efectele pe termen scurt includ iritația și arsura puternică a pielii, ochilor și a căilor respiratorii (nas, gât, trahee, bronhii, plămâni), descărcare masivă de mucus din nas, dezorientare, amețeală, respirație dificilă sau chiar pierderea cunoștinței. Așa cum s-a văzut vineri, în concentrație mare gazele pot induce tuse puternică, vărsături sau arsuri ale pielii.[3] În unele cazuri poate provoca cicatrici de arsură permanente ale feței, sau chiar moartea în cazul celor ce suferă de tulburări psihice.[4] [5] Însă, concentrații mari de gaz pot provoca moartea chiar și cetățenilor sănătoși, așa cum a fost atestat de incidentul din Cairo (18 Aug. 2013) în urma căruia 37 de oameni au decedat [6]. Rapoarte similare de studii din SUA atestă același lucru.[7] Aceste efecte sunt și mai pronunțate la copii datorită debitului respirator mai ridicat în comparație cu adulții, permițând accesul unei concentrații mai mari de gaz în tractul respirator.6 La fel se întâmplă și în cazul bătrânilor, a căror capacitate de regenerare celulară este mult scăzută și deci expunere poate duce la complicații precum pneumonie sau chiar cancer.6 [8]

Expunerea la gaze lacrimogene precum CS este extrem de toxică și asta nu doar pe termen scurt. Pe termen lung, studiile arată că expunerea anterioară duce la pierderi de sarcină, complicații pulmonare precum pneumonie sau emfizem, afectare hepatică sau cardiacă.8 Utilizarea acestor gaze de către Jandarmeria Română, în rafale și deci în concentrație mare, este cu atât mai condamnabilă iar ancheta procurorilor trebuie să ia în calcul efectele toxice asupra cetățenilor expuși – adulți, copii și bătrâni.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro