Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

România în epoca talibanismului guvernamental represiv. Între „domnia legii” și „domnia prin lege” – rule of law vs. rule by law

de Alexandru Dimitriu     Contributors.ro
Sâmbătă, 11 august 2018, 18:00 Actualitate | Opinii


Alexandru Dimitriu
Foto: Arhiva personala

Domnia legii sau rule of law sunt termeni ce echivalează cu noțiunea de stat de drept. Statul de drept nu presupune exclusiv respectarea prevederilor legale, ci și respectarea de către instituțiile statale a unui set de reguli și principii ce asigură un echilibru al puterilor în stat și, totodată, o funcționare corectă a instituțiilor statului în beneficiul cetățenilor. În acest context, beneficiul cetățenilor nu trebuie raportat la interese particulare sau interese de grup, ci la interesul general al întregii societăți.

Noțiunea de stat de drept prin care este impusă domnia legii este prezentă atât în Constituție, cât și în Tratatul privind Uniunea Europeană. Folosirea instrumentelor de guvernare trebuie să se sprijine pe noțiunea de domnie a legii. De aici se naște următoarea întrebare: Tot ceea ce se face în temeiul legii respectă principiul statului de drept și asigură domnia legii? Pentru a răspunde la această întrebare voi apela la 2 repere istorice.

Referendumurile lui Hitler. Adolf Hitler a reușit să-și consolideze puterea și să transforme Germania dintr-o democrație într-o dictatură fascistă prin intermediul referendumurilor. Cel mai important a fost cel din august 1934, când „a profitat” de moartea preşedintelui Hindenburg şi a organizat un referendum privind contopirea funcţiilor de preşedinte şi cancelar într-una singură, cea de Führer. Pe 19 august germanii au mers la vot şi 89.9% din cei care s-au prezentat la vot au acceptat ca Hitler să devină şeful statului, şeful guvernului, şeful partidului nazist şi comandantul suprem al armatei[1].

A fost legal ceea ce a făcut Adolf Hitler? Răspunsul este afirmativ, consultarea populară și modificarea Constituției fiind în acord cu prevederile legale din acea epocă.

Autograțierea Președintelui Parlamentului din Vanuatu. Condamnat pentru corupţie, în 2014, Marcellino Pipite, președintele Parlamentului Republicii Vanuatu, s-a autograţiat în timp ce-i ţinea locul Preşedintelui ţării.

A fost legal ceea ce a făcut Marcellino Pipite? Răspunsul afirmativ, Constituția republicii Vanuatu permite Președintelui în funcție să grațieze orice persoană, inclusiv pe sine.

Domnia prin lege sau rule by law sunt termeni care la o primă vedere nu au de ce să fie demonizați. Respectarea legii reprezintă o condiție premisă a oricărei democrații. Cu toate acestea, domnia prin lege nu echivalează cu statul de drept, întrucât, astfel cum am arătat în cazul Germaniei naziste, legea se poate transforma într-o armă contondentă și viscerală împotriva democrației.

Măsurile adoptate de guvernele statelor privite în mod singular pot adesea să treacă testul „statului de drept”. Privite izolat, anumite proiecte de lege, anumite măsuri administrative, respectiv acțiuni politice apar a fi perfect legale și în acord cu prevederile constituționale și europene. Cu toate acestea, în anumite situații, analizând conjugat acțiunile întreprinse de puterea conducătoare, se poate ajunge la concluzia existenței unor probleme sistemice în ceea ce privește respectarea statului de drept, probleme care deja nu mai pot fi neglijate.

Situația României. În acest moment suntem prinși într-o controversă legată de oportunitatea adoptării anumitor inițiative legislative. Mai mult, o serie de instrumente constituționale sunt folosite într-un scop diferit de cele pentru care au fost reglementate.

(i) Modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală. În parte, modificările acestor acte normative sunt binevenite, ba chiar impuse de Curtea Constituțională. Cu toate acestea, sunt anumite modificări care ajută în mod fățiș mai multe figuri politice.

(ii) Amnistierea penală. Se preconizează edictarea unui proiect de lege de amnistiere de care ar urma să beneficieze și anumiți politicieni.

(iii) Se discută despre posibilitate punerii sub acuzare a Președintelui României pentru înaltă trădare. Cu privire la acest aspect nu sunt informații oficiale în ceea ce privește eventualele motive, însă din informațiile neoficiale nu poate fi identificată nicio urmă de motiv cât de cât întemeiat.

Întrebare: Sunt legale aceste acțiuni ale partidelor aflate la guvernare?

Răspunsul este evident unul afirmativ. Parlamentul poate să legifereze în limitele Constituției, iar modificările propuse cu dedicație pentru anumiți politicieni „nu au probleme de legalitate”. Totodată parlamentul, potrivit Constituției poate să pună Președintele sub acuzare pentru înaltă trădare. Dar nu tot ce este legal respectă „statul de drept”. Suntem în fața unei aplicări a prevederilor legale ce intră în sfera fraudei la lege și a abuzului de drept, subsumată noțiunii de talibanism juridic[2].

Asistăm practic la proceduri parlamentare și guvernamentale de tip taliban, prin intermediul cărora prevederile Constituționale sunt pervertite și subsumate unui scop profund ilicit, și anume aducerea unor servicii unui grup restrâns de persoane. Practic procedura de legiferare nu are în vedere interesul general al întregii societăți după cum o impun principiile specifice statului de drept.

Trebuie reținut că, în activitatea guvernamentală și parlamentară simpla respectare a legii nu asigură implicit respectarea principiului statului de drept și a domniei legii. Este necesară analizarea scopului final al activității organelor și instituțiilor statale pentru a demonstra că administrarea și legiferarea sunt realizate în interesul general al societății, iar nu pentru a satisface doleanțele unui grup restrâns de persoane care, direct sau indirect, sunt implicate în conducerea Statului.

Noțiunea de stat de drept nu este compatibilă cu mottoul „Statul sunt eu” ce a aparținut lui Ludovic al XIV-lea, motto pe care, din nefericire, îl vedem aplicat din ce în ce mai des în rândul guvernanților noștri. Persoanele aflate la conducerea statului trebuie să conducă pentru oameni, adică să satisfacă interesul general al întregii societăți.

Pericolul generat de conducerea Statului român în mod taliban – domnia prin lege, rule by law – nu se limitează exclusiv la adoptarea modificărilor codurilor penale sau la o eventuală parcurgere a procedurii de punere sub acuzație pentru înaltă trădare a Președintelui. Aceste acțiuni privite izolat nu afectează fundamental democrația, însă atâta timp cât nu sunt penalizate politic și nu se ia o atitudine consistentă și coerentă pentru a le stopa, creează premisele unor dereglări viitoare, consistente și ireversibile, ale „statului de drept”.

Protestele din 10 august au venit exact pe fondul acestei nemulțumiri, românii spun la unison că este suficient, că nu mai acceptă această modalitate în care sunt conduși, această modalitate în care interesele și  nevoile lor sunt deturnate în scopul satisfacerii unor interese de grup. Violența, în mod evident, nu este o soluție și trebuie evitată.

Dar cum s-a ajuns la aceste violențe? Din ianuarie 2017 de când au început protestele anti guvernamentale nu au existat asemenea violențe. Au fost proteste la care au participat mult mai multe persoane decât cele din 10 august. Cu mai bine de o săptămână înaintea protestului de pe 10 august, organele statului și politicienii din arcul guvernamental s-au angajat într-o campanie de manipulare prin care au fost trase „semnale de alarmă” cu privire la potențialul violent al manifestațiilor. Această campanie precum și provocările jandarmeriei din timpul protestelor „au dat roade”.

Din nefericire, organele statului au dat dovadă încă o dată că nu doresc să slujească cetățenii. Da, au fost persoane la proteste care au fost violente, da, sunt persoane care trebuie să răspundă pentru aceste provocări, însă peste 95% dintre cei aflați la protest au fost pașnici. Caracterul total disproporționat al intervenției jandarmeriei nu poate fi în niciun mod justificat.


Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro
























1635 vizualizari


Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version