În dimineața zilei de 20 iulie un angajat de la biroul Interpol Stockholm răspunde unei solicitări primite recent de la Poliția română. O solicitare care, îmi închipui, provocase acolo o doză de nedumerire. Nu atât pentru problema reclamată, fie ea una ceva mai puțin serioasă decât cele care solicită de obicei un birou Interpol: autoritatea suedeză de transport emisese se pare un set de plăcuțe de înmatriculare personalizate având un mesaj obscen. E o situație categoric inacceptabilă; explicată, inclusiv în răspunsul trimis, doar prin faptul că funcționarii suedezi n-avuseseră de unde să știe că mesajul e jignitor în limba română. În schimb, nu e clar de ce li se cere ajutorul și asistența într-un caz atât de simplu; ar trebui să fie evident că nu pot impune autorităților altui stat să accepte un mesaj injurios doar pentru că, din neștiință, l-au pus pe niște plăcuțe de înmatriculare. Oricum, indiferent cum vor fi privit reprezentanții Interpol din Suedia chestiunea, cunoaștem răspunsul pe care-l trimit poliției noastre: pot să-i ceară șoferului să pună plăcuțele obișnuite în locul celor personalizate; cele din urmă nu sunt valabile pe teritorul altor state decât dacă acestea le acceptă ca atare.
Cinci zile mai târziu, autoritatea de transport suedeză decide anularea plăcuțelor începând cu 1 august, tocmai pentru conținutul lor ofensator. În tot acest timp, ele sunt atașate în continuare de un Audi care circulă, cu mesajul lor cu tot, prin țară. Altfel decât în ipoteza fantastică în care o astfel de cerere a rămas complet lipsită nu doar de efect, ci și ecou mediatic, poliția noastră nu-i cere niciodată șoferului să înlăture și să înlocuiască plăcuțele personalizate cu cele obișnuite.
În schimb, pe 28 iulie toate inspectoratele de poliție județene, brigada de autostrăzi și misiuni speciale și brigada rutieră a Capitalei primesc o circulară direct de la vârful poliției, semnată de chestor Brăcea Florentin, șeful direcției Rutiere, și contrasemnată de adjunctul șefului Poliției, chestor Apreutesei. În urma notificărilor privind mașina respectivă, semnatarul circularei informa destinatarii că „se impune analizarea întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 334 alin. 4 din Codul Penal în situația depistării în trafic” – e vorba de punerea în circulație a unui autoturism înmatriculat în alt stat, fără drept de circulație în România. Circulara continuă apoi cu un set de considerente în favoarea încadrării sus-menționate. Afirmațiile asumate sub semnătură de conducerea Poliției Române ar fi justificat deplin intervenția din 31 iulie, deschiderea unui dosar penal, ridicarea plăcuțelor și reținerea permisului, …dacă ar fi fost adevărate. Știm acum că două din considerentele de acolo sunt false.
În ordinea crescătoare a importanței pentru caz, prima afirmație falsă e că o convenție internațională privind circulația rutieră (Viena, 1968), ratificată de România, impune plăcuțe de înmatriculare formate din litere și cifre. În realitate, după o modificare operată în 2016 convenția permite și exclusiv litere – cazul de față. Modificarea a intrat tacit în vigoare inclusiv pentru statul nostru. De menționat aici e că fie și în acest context, să zicem mai complicat, vorbim de o prevedere de legislație rutieră care, în cel mai bun caz, nu este cunoscută sau înțeleasă tocmai de conducerea poliției rutiere. De asemenea, afirmația nu pare să fi fost verficată cu experții MAE, aceștia au confirmat ulterior că e falsă. În fine, tot factual și în context: există destui posesori de autoturisme circulând în România cu numere personalizate formate doar din litere, și nicio instanță în care poliția să fi considerat că încalcă legea rutieră, și cu atât mai puțin cea penală.
Cum spuneam, însă, acesta e un fals mai puțin important. Așa cum aflăm chiar din circulară, acest considerent e oferit doar să-l confirme pe primul, care e temeiul în fapt al dosarului penal: conducerea Poliției Române afirmă că autoritățile suedeze ar fi „prevăzut”, în răspunsul sus-pomenit, că numerele de înmatriculare cu care circulă acel Audi nu sunt valabile pe teritorul altor state decât Suedia. Nu există nicio explicație oferită de conducerea instituției care să justifice cum au putut …interpreta în acest fel răspunsul biroului Interpol Stockholm. Ce anume a justificat trunchierea mesajului primit de acolo, până la denaturarea completă a lui. Sau, dacă au considerat neclare afirmațiile colegilor lor, de ce n-au cerut clarificări. Sau de ce au ignorat intervenția ambasadei Suediei, care le-a infirmat interpretarea imediat după ce a ajuns publică.
De fapt, conducerea Poliției a refuzat și refuză să admită existența acestui fals grosolan. Comunicatul prin care anunță solicitarea de clasare a dosarului penal se referă doar la chestiunea secundară a interpretării Convenției de la Viena, o „eroare” care ar fi subiectul unei anchete interne. Nimic despre cum a ajuns chestorul Brăcea să pretindă că autoritățile suedeze le-ar fi oferit temei pentru un dosar penal.
Șeful Poliției a oferit la un moment dat ceva ce presupun că s-ar fi vrut o justificare pentru conduita instituției în tot acest caz: „imoralitatea” de care s-ar fi făcut vinovat șoferul acelui Audi, prin plăcuțele sale de înmatriculare. Chiar așa! Dacă ipocrizia ar putea răni în cazul de față i s-ar face dosar penal pentru ultraj. Dl Buda trebuie să înregistreze ca atare și să lămurească acest abuz înainte să dea oricui lecții de moralitate. Și, că veni vorba de asta, și de circumstanțe care trebuie explicate, văd împărtășită din diverse direcții această optică, care vede enorm și simte monstruos acea obscenitate particulară, separată de mesajul politic pe care-l transmite în această formă. Or, oferindu-le prezumția de bună-credință, acești oameni trebuie să admită un fapt evident: tocmai conduita poliției în acest episod a făcut să explodeze mediatic cazul, cu tot cu obscenitatea aferentă. Plus de asta, aceiași oameni ar trebui la rândul lor să ceară instituției să lămurească (și) asta: încă din 20 iulie aveau soluția oferită de autoritățile suedeze, să ceară îndepărtarea, înlocuirea plăcuțelor jignitoare, de ce nu au aplicat-o?
În fine, cât timp nu există demisii și nici explicații complete pentru acest episod din partea conducerii Poliției, publicului îi rămâne să speculeze varianta cea mai probabilă. Or, în context, ținând cont de circumstanțe și de mesajul politic de pe plăcuțele respective, cea mai simplă explicație pentru conduita de la vârful instituției este că e răspunsul la o comandă politică, sau, și mai grav, plierea voluntară a înalților chestori pe ce au considerat că-și doresc șefii lor politici. O obscenitate grozavă...
Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro
