Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Un mit „fierbinte”: Încălzirea globală și incendiile

de Constantin Crânganu     Contributors.ro
Miercuri, 8 august 2018, 8:22 Actualitate | Opinii


Constantin Cranganu
Foto: Hotnews

The whole aim of practical politics is to keep populace alarmed – and

hence clamorous to be led to safety – by menacing it with an endless series

of hobgoblins, all of them imaginary

H. L. Mencken

În fiecare an, când temperaturile verii cresc, iar incendiile devin mai frecvente, mass-media pune o placă bine-cunoscută: Încălzirea globală produce creșterea temperaturilor, iar această situație favorizează tot mai multe incendii. Recenta catastrofă din Grecia a turnat și ea „benzină peste foc”.

Imaginea mitului de anul acesta este sugestiv prezentată pe coperta revistei The Economist din 4 august 2018:

Alarma apocaliptică trasă de editorialul din The Economist, pretinde că arderea pădurilor a atins anul acesta nivele excepționale, care sparg recordurile: PĂMÂNTUL fumegăie. Din Seattle până în Siberia, flăcările au consumat zone întinse din emisfera nordică.

Din păcate,  The Economist (și alte publicații ejusdem farinae) se bazează pe anecdote, nu pe date. Realitatea (non-mitologică) este cu totul diferită. Iată dovezile:

US National Park Service: Incendiile din păduri (sălbatice) pot fi cauzate de natură, prin trăsnete și curgeri de lavă, dar cele mai multe sunt cauzate de oameni.

Peste 90% din incendiile sălbatice din Statele Unite sunt cauzate de oameni. Incendiile cauzate de om rezultă din focurile de tabără rămase nesupravegheate, arderea resturilor, țigaretele neglijent aruncate și actele intenționate de incendiere.

Datele oficiale ale numărului de incendii sălbatice din SUA pentru perioada 1920 – 4 august 2018 sunt reprezentate în Figura 1:

Figura 1. Variația numărului de incendii sălbatice (stânga) și a suprafețelor arse (dreapta) din SUA în perioada 1920 – 4 august 2018. În roșu, am reprezentat curba de tendință liniară, clar descrescătoare, a numărului de incendii sălbatice. Sursa datelor: Pentru perioada 1926 – 2017: https://www.nifc.gov/fireInfo/fireInfo_stats_totalFires.html

Pentru perioada 1 ianuarie – 4 august 2018: https://www.nifc.gov/fireInfo/nfn.htm

Datele oficiale reprezentate de mine în Figura 1 permit tragerea unor concluzii diferite de propaganda liberalilor și  ecologiștilor, conform căreia încălzirea globală ar fi răspunzătoare de incendiile din vara asta și din anii trecuți.

Orice om de bună credință, cu o minimă educație și fără prejudecăți poate sesiza cu ochiul liber că suprafețele distruse de incendii au scăzut constant din anii 1920, 1030 și 1940.  După aceea, au fost introduse măsuri pe scară largă de suprimare a focurilor. Dar, pe măsură ce tot mai mult material combustibil nu a fost lăsat să ardă natural, el s-a acumulat an de an și de aici rezultă o ușoară creștere a suprafețelor arse.

O altă concluzie bazată pe date autentice, iar nu pe zvonistică și anecdotică, este faptul că incendiile au fost mult mai distructive în prima parte a secolului trecut, când încălzirea globală era doar în faza de încălzire (pun intended!), nu așa virulentă cum se dovedește de la Al Gore citire.

Pe scurt, suprafețele devastate de incendii în SUA în anul 2018 vor reprezenta probabil 20% din media suprafețelor arse în anii 1930. Cu alte cuvinte, America fumegăie mai puțin decât vor să sperie lumea Casandrele de serviciu.

Un alt set de date oficiale atestă că suprafețele ocupate de păduri în SUA au rămas stabile cu începere din anul 1900, în jur de 301±5% milioane ha, având doar o singură valoare minimă în 1920, de 297 milioane ha (Figura 2).

Figura 2. Variația suprafețelor împădurite din Statele Unite ale Americii în perioada 1760 – 2000. (Sursa)

La nivel mondial, se repetă situația descrisă mai sus în cazul Statelor Unite.

În 2014, un grup de cercetători au reconstruit istoria incendiilor sălbatice din secolul al XX-lea și începutul secolului actual (Figura 3). Ei au concluzionat că aria medie globală distrusă de incendii în perioada 1901 – 2007 a fost de ~442 × 10^4 km^2/ an, cu o notabilă rată de scăderea a ariilor arse de 1,28 × 10^4 km^2/an.

Figura 3. Variația decadală a ariilor globale arse de incendii sălbatice. Barele de eroare se referă la o variație standard a ariei arse într-un deceniu. În perioada studiată, concentrațiile de CO2 au crescut de la 295,7 ppm la 383, 4 ppm. (Sursa[1])

Printre cauzele răspunzătoare de micșorarea constantă a suprafețelor pârjolite de incendii se numără, contrar propagandei actuale, tocmai creșterea concentrației de CO2 din atmosferă, adică intensificarea încălzirii globale!!. Explicația dată de Yang et al., 2014, este următoarea: CO2 poate suprima declanșarea incendiilor pentru că reține mai multă apă în sol prin reducerea transpirației.

Și NASA a confirmat că există un declin al incendiilor globale (Figura 4).

Figura 4. Suprafața planetară a terenurilor arse în fiecare an a scăzut cu 24% între 1998 și 2015, potrivit analizei datelor satelitare efectuate de către oamenii de știință de la NASA și colegii lor. Cel mai mare declin a fost observat în toată zona de savană din Africa. Cauza principală: schimbarea mijloacelor de subzistență (Sursa)

Ce se întâmplă în Europa?

Vara aceasta este cald în Europa, de la Cercul Polar la Oslo, din Marea Britanie în Portugalia. Iar tragedia din Grecia a sensibilizat și mai mult opinia publică. Acum, aproape fiecare persoană obișnuită, pe baza relatărilor din mass-media, gen The Economist, crede cu tărie schimbările climatice au declanșat incendiile din Europa.

Încă o dată, recomand să ne menținem capul rece și să nu sucombăm în fața isteriilor ecologiste. Vă propun să privim situația actuală prin perspectiva datelor oficiale existente.

Europa menține o bază de date a incendiilor sălbatice pentru ultimii 36 ani pe site-ul European Forest Fire Information System (EFFIS). Ultimul lor raport  – Forest fires in Europe, Middle East and North Africa, 2016, este accesibil gratuit și oferă informații utile, similare celor pe care le-am prezentat în cazul SUA.

Am compilat datele referitoare la 5 state sud-est europene (Portugalia, Spania, Franța, Italia și Grecia) a căror arii, împreună, reprezintă 90% din totalul suprafețelor afectate de incendii în ultimii 36 ani (1980 – 2016) (Figura 4).

Figura 5. Variația suprafețelor afectate de incendii sălbatice din 5 state sud-est europene în perioada 1980 – 2016. În roșu, am reprezentat curba de tendință liniară, clar descrescătoare, a suprafețelor incendiate. (Sursa datelor)

Ca și în cazurile anterioare (SUA, glob), și în Europa, pe fondul creșterii constante a concentrației de CO2, respectiv a încălzirii globale, se înregistrează o înjumătățire a suprafețelor arse, de la cca. 600.000 ha în 1980 la cca. 300.000 ha în prezent.

CONCLUZII

Incendiile sălbatice au fost întotdeauna un important proces natural, afectând suprafața Pământului de peste 350 milioane ani și fiind esențial pentru un sănătatea unui sistem ecologic. Când li se permite să ardă în zone care nu afectează dezvoltarea umană, incendiile sunt regenerative pentru păduri, revitalizează bazinele hidrografice, reînnoiesc solurile, creează noi nișe biologice și resetează ceasurile ecosistemelor. Multe păduri de conifere, de exemplu, nu se pot susține fără intervenția incendiilor sălbatice.

La începutul anilor 1900, agențiile americane care se ocupau cu managementul terenurilor au căutat să suprime toate incendiile pentru a conserva materia lemnoasă. De-a lungul deceniilor următoare, excluderea incendiilor a condus la acumularea  vegetației vii și moarte, ceea ce a condus la creșterea materialului combustibil. De aici, riscuri mai mari pentru apariția unor incendii devastatoare în parcurile și pădurile naționale, în zone agricole și în apropierea așezărilor omenești.

Cu toate acestea, este năucitor să vezi/citești în anumite segmente ale mass-mediei că incendiile sălbatice sunt o problemă accelerată și agravată de schimbările climatice, aka încălzirea globală antropogenică. Datele, relativ puține, pe care le-am prezentat, indică toate, fără nici o excepție, că incendiile sălbatice au scăzut ca număr și suprafețe afectate peste tot în lume, în condițiile în care încălzirea globală a crescut.

În loc de date reale, mass-media manipulează din greu percepții anecdotice despre o așa-zisă corelație între creșterea concentrațiilor de CO2 și a numărului ori intensității incendiilor. Când oamenii de bună credință, imuni la manipulări grosiere, jignitoare chiar și pentru o inteligență medie, nu e de mirare că interesul lor pentru schimbări climatice a scăzut constant (Creșterea și descreșterea interesului public pentru încălzirea globală).


Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro





















1248 vizualizari


Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version