Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Cât de mult ar putea crește salariile în economia României?

de Dragos Filipescu     Contributors.ro
Marţi, 31 iulie 2018, 11:14 Actualitate | Opinii


Dragos Filipescu
Foto: Arhiva personala

In dezbaterea publica revine frecvent subiectul cresterii salariilor angajatilor din economia romaneasca. Nu de putine ori s-a pus problema nivelului redus al salarizarii in Romania comparativ cu media Uniunii Europene, principalele cauze identificate in discursul public fiind refuzul angajatorilor de a renunta la profiturile “exorbitante” si slaba putere de negociere a angajatilor, care isi vand mult prea ieftin forta de munca. Tema a revenit in actualitate odata cu promulgarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat; conform noilor prevederi, o persoană care refuză un loc de muncă oferit pierde dreptul la ajutor social.

Sursa : Institutul National de Statistica – http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=INT109C

De la initiatorii legii la cei care au votat-o, de la presa care a sustinut masura pana la  presedintele Iohannis, cu totii au fost tinta unor acuzatii care mai de care mai vehemente, mergand pana la aceea de “fascism social”, “razboi impotriva saracilor”, etc. Nu au lipsit din arsenalul retoric al acuzatorilor nici sintagme precum “lacomia patronilor”, “sclavie”, “exploatare”, demne de propaganda anti-capitalista a anilor ’50. In fruntea acestui curent de opinie s-au situat mediile de stanga (o stanga “de caviar” sau glamour, dupa caz, dar sa nu ne focusam pe participantii la discutie, ci pe subiectul acesteia), precum si dark-web-ul nostalgicilor comunismului si neomarxistilor declarati.

Cum ar putea totusi creste salariile in economia romaneasca, in stadiul in care ea se gaseste astazi? Evident, in primul rand prin reducerea profiturilor companiilor; altfel spus, prin redistribuirea valorii adaugate in favoarea salariatilor, adica prin cresterea ponderii cheltuielilor cu personalul in total valoare adaugata si scaderea corespunzatoare a excedentului. Ultimele date pe care ni le ofera Institutul national de statistica, cu principalii indicatori ai companiilor, sunt la 2016. Pe baza acestor date, am putut calcula care este ponderea cheltuielilor cu personalul in total valoare adaugata bruta in fiecare sector de activitate analizat. Aceasta pondere se situeaza intre 21,57% si 85,42%.

De mentionat ca tabelul nr.1 contine date pentru industrie, constructii, comert si servicii ; nu sunt cuprinse date pentru agricultura, silvicultura, pescuit, intermedieri financiare, administratie publica; pentru invatamant si sanatate datele sunt doar pentru intreprinderile organizate ca societati comerciale. In sectoarele analizate, numarul total al salariatilor este de 4 milioane, ceea ce reprezinta mai mult de 83% din numarul total al salariatilor la nivelul intregii economii.

Conform unui studiu realizat in 2017 de Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii de pe langa Academia Romana, ponderea salariilor in valoarea adaugata la nivelul Uniunii Europene in trim.4 al anului 2014 era de aproximativ 60%.

Primul scenariu al cresterii salariilor in Romania se bazeaza pe ipoteza ca – in toate sectoarele de activitate analizate – se ajunge la aceasta pondere de 60% a cheltuielilor cu personalul in valoarea adaugata, pentru alinierea la media Uniunii Europene. Desigur, este vorba de un scenariu ipotetic, pentru a putea evalua daca, in ce masura si in ce conditii s-ar putea produce mult-dorita crestere a salariilor.

De observat ca in 4 din cele 16 sectoare analizate, ponderea de 60% este deja atinsa si chiar depasita. Daca acelasi lucru s-ar intampla si in celelalte 12 sectoare, cresterea salariilor ar fi desigur insotita de o reducere a marjei de profit. O simulare a acestei situatii pe baza datelor INS se gaseste in tabelul nr.2.

Care ar fi principalele concluzii in cazul acestui scenariu:

-         Cresterea ipotetica a salariului brut lunar al unui angajat se situeaza intre 0 si 1029 lei ; cresteri mai consistente – intre 3240 si 4891 lei lunar s-ar inregistra in 3 sectoare, dar cu pretul inregistrarii unui rezultat brut negativ (pierdere).

-         Pentru cele 3 sectoare cu pierderi, am realizat o simulare suplimentara, in care salariile cresc pana la limita de breakeven a profitabilitatii (profit zero). In aceasta situatie teoretica cresterile salariale sunt de 808 – 2856 lei, brut, lunar. Evident, si acesta este un caz ipotetic, intrucat activitatea economica trebuie sa aiba ca rezultat obtinerea de profituri – atat pentru dezvoltarea companiilor cat si pentru remunerarea actionarilor.

Pentru a elimina ipoteza in care anumite sectoare de activitate ar inregistra profit zero, am luat in considerare un al doilea scenariu, in care marja profitului brut este de maxim 3,5% (estimativ marja profitului net ar fi in acest caz de circa 3%). Luam in calcul aceasta marja doar ca ipoteza de lucru, pentru a analiza impactul virtual asupra nivelului salariilor, desi este evident ca un asemenea nivel al profitabilitatii ar genera o distribuire a valorii adaugate net in favoarea consumului (ponderea salariilor ar depasi cu mult chiar si media europeana de 60%) si in defavoarea investitiilor si dezvoltarii.  In 14 din cele 16 segmente, profitul brut ar scadea iar cheltuielile cu personalul ar creste corespunzator (tabelul nr.3).

In acest scenariu ipotetic, cresterile salariile ar fi ceva mai consistente decat in scenariul nr. 1, intre 0 si 2460 lei, brut, lunar, dar cu pretul reducerii semnificative a profitabilitatii.

-         Scenariul 2 ia in calcul atat ipoteza ponderii salariilor de minim 60% din total valoare adaugata (in 12 din cele 16 sectoare) cat si asigurarea unei marje minime de profitabilitate in cele 3 sectoare care in Scenariul 1 ar inregistra pierederi – EXT, ENE si IMO.

Conform scenariului 2, la nivelul de performanta a economiei romanesti (pe baza datelor la 2016) – chiar in varianta cea mai optimista – salariul brut lunar ar putea creste cu sume cuprinse intre 0 si 1087 lei in 14 din cele 16 sectoare, ceea ce ar insemna o crestere a salariului net de maxim 760 lei (echivalent cca 165 euro pe luna). Exceptie fac doua sectoare de cativitate – IMO si PST, in care lucreaza 233.000 de angajati – unde cresterile pot fi teoretic mai consistente : cca 300-365 euro net pe luna.

Asadar, vorbim de o crestere teoretica de maxim de 165 euro net pe luna pentru circa 3,7 milioane salariati, reprezentand 92% din total angajati in sectoarele analizate si 77% din total angajati in economie ; o crestere departe de a fi spectaculoasa si care nu ar avea drept consecinta nici o crestere semnificativa a standardului de viata al angajatilor si nici o rezolvare durabila a problemei lipsei de forta de munca in unele sectoare, precum Hoteluri si Restaurante. In plus, o crestere care ar putea fi obtinuta doar prin „taierea” drastica a profitului companiilor in majoritatea ramurilor economice analizate, cu consecinte negative asupra gradului de motivatie a antreprenorilor/actionarilor, asupra potentialelor investitii pentru dezvoltare si asupra inflatiei si deficitului comercial.

102 euro lunar pentru toti angajatii din economie, dar deja discutam mai mult de un exercitiu matematic decat de o posibilitate reala; cu atat mai mult cu cat fenomenul transferurilor de profit este specific doar in anumite ramuri, preponderent cele in care exista o prezenta semnificativa a multinationalelor.

Trebuie mentionat ca – in cadrul aceleiasi ramuri – pot exista diferente semnificative intre diferitele industrii sau chiar companii, in ceea ce priveste nivelul profitabilitatii si implicit posibilitatile de crestere a salariilor. In plus, exista numeroase variabile care influenteaza profiturile si salariile, intre care pot fi mentionate :

-         Evaziunea fiscala ;

-         Practicile de evitare a fiscalitatii / optimizare fiscala, prin care o parte din profiturile potentiale sunt transferate in afara tarii (despre acest subiect, am detaliat aici) ; in acest sens, ramane de vazut care va fi impactul aplicarii Directivei nr. 1164/2016, care

stabileste norme impotriva practicilor de evitare a obligatiilor fiscale cu incidenta asupra functionarii pietei interne ;

-         Forma in care va fi aplicata Baza Consolidata Comuna a impozitului pe profit al companiilor (Common Consolidated Corporate

Tax Base – CCCTB), care ar putea face inutila utilizarea preturilor de transfer intre companiile din statele membre si va duce la o

realocare a profitului total realizat de grupul de entitati europene al unei multinationale intre toate statele in care se obtin

venituri dupa un algoritm.

Dintre aceste variabile, avem cuantificari oficiale – fie si aproximative – doar pentru profiturile suplimentare transferate in afara tarii,

estimate de Curtea de Conturi la cca 7 – 10 miliarde euro anual. In scenariul teoretic –  chiar utopic – in care acest fenomen ar fi complet

eliminat si presupunand ca intreaga suma ar fi utilizata exclusiv pentru cresteri salariale, ar rezulta o crestere a salariului net lunar de circa

102 euro lunar pentru toti angajatii din economie, dar deja discutam mai mult de un exercitiu matematic decat de o posibilitate reala; cu atat mai mult cu cat fenomenul transferurilor de profit este mai frecvent doar in anumite industrii, preponderent cele in care exista o prezenta semnificativa a multinationalelor.























1750 vizualizari


Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version