Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Strategia constituțională după adoptarea modificărilor Codului Penal

de Vlad Perju     Contributors.ro
Joi, 5 iulie 2018, 16:34 Actualitate | Opinii


Vlad Perju
Foto: Arhiva personala

Adoptarea modificarilor Codului Penal aduce lupta PSD impotriva statului de drept intr-o noua etapa. Trecerea legii de modificare prin parlament, desi intr-o maniera perversa care nu retine nimic din procedurile normale de dezbatere parlamentara, deschide un front larg in lupta constitutionala in jurul si impotriva PSD. Acesta este exact frontul pe care grupul Dragnea ar fi dorit sa il evite, daca coalitia majoritara ar fi acceptat includerea modificarilor intr-o ordonanta de urgenta. Dat fiind ca Tariceanu et co. nu si-au asumat un asemenea efort, ne aflam acum intr-un moment in care o strategie politica si constitutionala bine articulata poate opune rezistenta sau chiar dejuca efortul PSD de compromitere a statului de drept. Prezint mai jos elementele unei asemenea strategii, care include consolidarea pozitiei presedintelui, sesizari de neconstitutionalitate a modificarilor Codului Penal, implicarea Uniunii Europene, organizarea unui referendum si mobilizarea societatii civile. Spre final, invoc si orizontul Art 40 (2) din Constitutie care prevedere conditiile in care partidele politice pot fi declarate neconstitutionale pentru militare  împotriva principiilor statului de drept.

1. Consolidarea pozitiei presedintelui Iohannis. Dat fiind ca presedintele Iohannis are de jucat un rol activ si esential in perioada urmatoare, acesta trebuie sa inceapa prin consolidarea pozitiei politice si institutionale. Primul pas este remedierea marii erori care este neaplicarea pana in prezent a Deciziei CCR 358/2018. Efectele negative ale neaplicarii acestei decizii sunt deja vizibile. Reactia corecta a presedintelui Iohannis imediat dupa votul din parlament pentru modificarea Codului Penal, prin care acesta se declara revoltat si anunta sesizarea CCR, a fost imediat contrata pe plan intern si european de grupul Dragnea, care a invocat faptul ca un presedinte care nu respecta el insusi deciziile Curtii Constitutionale nu se poate erija intr-un garant al Constitutiei. Cel mai probabil, presedintele intarzie aplicarea deciziei CCR pentru ca astepta opinia preliminara a Comisiei de la Venetia asupra proiectelor de modificare a legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a legii privind CSM şi a legii referitoare la organizarea judiciară din România, pe care presedintele urmeaza a o invoca in contextul explicarii punerii in aplicare a Deciziei CCR. Aceasta ar fi o strategie de inteles, daca opinia preliminara a Comisiei ar fi fost deja disponibila. Insa presedintele nu isi poate permite sa mai astepte, dat fiind ritmul in care coalitia majoritara ataca statul de drept. In plus, chiar daca presedintele va invoca aspectele opiniei preliminare ale Comisiei de la Venetia ce reitereaza importanta independentei justitiei fata de factorul politic, PSD cu siguranta va exploata politic mentiunea din opinia preliminara a Comisiei despre obligativitatea deciziilor Curtii Constitutionale. In plus, si extrem de important, prin neaplicarea deciziei, presedintele alieneaza judecatorii Curtii care, indiferent cum au votat in Decizia 358, cu siguranta considera ca deciziile Curtii sunt obligatorii si trebuie puse in aplicare. Or presedintele, impreuna cu alte institutii precum CSM si Inalta Curte, trebuie sa faca tot posibilul pentru a isi atraga o majoritate a judecatorilor CCR, ceea ce presupune punerea in aplicare chiar si a unei decizii atat de profund gresite cum este Decizia 358.

2. Sesizarea Curtii Constitutionale pe tema modificarilor Codului Penal. Al doilea pas al strategiei constitutionale este coordonarea opozitiei si a presedintiei in sesizarile trimise Curtii Constitutionale. Scopul acestor sesizari este declararea neconstitutionalitatii modificarilor Codului, determinarea reexaminarii acestora si, in general, impiedicarea pe termen cat mai lung a intrarii in vigoare a modificarilor Codului Penal. Castigarea de timp este esentiala pentru protectia statului de drept pentru ca, in aceasta perioada, trebuie implementate celelalte elemente ale strategiei de aparare a statului de drept (referendum, implicarea Uniunii Europene).

Nu voi prezenta acum o analiza de detaliu despre motivele ce pot fi invocate pentru a demostra neconstitutionalitatea modificarii Codului Penal, in special a infractiunilor de abuz in serviciu. Este clar ca argumentele in favoarea modificarii se intemeiaza pe faptul ca politica penala a statului este lasata prin constitutie puterii legiuitoare, deci parlamentului, care, iata, si-a exprimat vointa prin vot. Grupul PSD va argumenta ca textul constitutional nu contine nici o prevedere explicita in ce priveste elementele infractiunii de abuz in serviciu, despre nivelul pedepselor care trebuie aplicate, iar, in plus, modificarile operate sunt in conformitate cu deciziile CCR in aceste materii. Implicatia ar fi ca politica penala reprezinta o decizie politica, nu constitutionala, si ca atare modificarile operate prin lege nu sunt permanente pentru ca poporul suveran poate la urmatoarele alegeri sa voteze pentru o noua majoritate parlamentara care sa modifice, la randul ei, Codul Penal.

Sesizarile trimise Curtii Constitutionale vor trebui sa explice clar de ce aceste argumente, si teoria constitutionala pe care se bazeaza, sunt eronate. Principiul aplicarii legii penale mai favorabile face ca efectul intrarii in vigoare a acestei modificari a Codului Penal sa fie direct si imediat pentru cazurile in curs de instrumentare si cele in curs de judecata, iar prejudiciul adus statului roman sa fie masiv si iremediabil. In ce priveste modificarea frecventa a legilor penale, aceasta ar pune in pericol principiile previzibilitatii si stabilitatii legilor, in sfera penala care are o importanta critica pentru cetateni. Orice modificare a legilor penale trebuie, prin urmare, sa fie intemeiata si justificata.

Tot eronat este si argumentul conform caruia constitutia nu contine nici o prevedere explicita privind infractiunile modificate. In primul rand, textul constitutional, interpretat corect, contine principii si reguli care pot atrage neconstitutionalitatea acestor modificari ale Codului Penal. Din aceleasi motive pentru care constitutia nu permite, spre exemplu, dezincriminarea furtului din Codul Penal, la fel constitutia nu permite dezincriminarea actelor de coruptie (acesta fiind, dupa cum demonstreaza clar raportul Parchetului General, efectul dezincriminarii partiale a abuzului in serviciu si al dezincriminarii totale a neglijentei in serviciu). Mai mult, teoria ca parlamentul poate adopta orice lege, fiind organul reprezentativ suprem, este incorecta. Intr-o democratie constitutionala cum este Romania si cum sunt toate statele membre UE, parlamentul trebuie sa justifice in fata judecatorilor constitutionali motivele ce au stat la baza legilor a caror constitutionalitate este contestata. Simplul fapt ca o asemenea lege a fost votata in parlament nu este suficient pentru a o justifica. In toate sistemele constitutionale din lume, inclusiv in Romania, legile care nu pot fi justificate ca manifestari ale rationalitatii legiuitorului sunt considerate neconstitutionale si nu produc efecte juridice. Din aceasta perspectiva, motivele dezincriminarii partiale a abuzului in serviciu si a dezincriminarii totale a neglijentei in serviciu nu sunt deloc evidente. Raportul Parchetului General indica faptul ca modificarea este irationala (motivul real al modificarii, si anume inlaturarea raspunderii penale a lui Liviu Dragnea si a altor membri ai coalitiei, nu constituie un motiv rational din punct de vedere constitutional). Aceste argumente nu vor fi neaparat usor de sustinut, mai ales in fata unei Curti Constitutionale care favorizeaza o atitudine formalista. Insa o interpretare istorica, sistematica si teleologica a textului constitutional, metode ce au fost utilizate de CCR in trecut, si chiar in Decizia 358, ar duce, dupa parerea mea, la concluzia neconstitutionalitatii.
In al doilea rand, sesizarile de neconstitutionalitate trebuie sa prezinte sistemul constitutional roman ca fiind integrat ordinii juridice europene. Tratatul de la Lisabona si legile secundare ale UE contin si ele prevederi clare impotriva modificarilor sistemului penal din Romania in aceasta directie. Acelasi lucru este valabil si pentru obligatiile pe care Romania si le-a asumat in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare, si pentru opiniile Comisiei de la Venetia. Este foarte important ca sesizarile de neconstitutionalitate sa insiste ca modificarile Codului Penal sa fie analizate din prisma obligatiilor pe care Romania le are ca stat membru UE si, in subsidiar, ca membru al comunitatii internationale ce a ratificat o serie de conventii pentru lupta impotriva coruptiei.

3.  Implicarea Uniunii Europene. Al treilea pas este ca Presedintele sa faca apel public la Comisia Europeana pentru a interveni pentru protectia statului de drept in Romania. Spre deosebire de cazul Ungariei, unde Comisia s-a dovedit surprinsa si depasita de reformele guvernului Orban, si de cazul mai recent al Poloniei, unde Comisia a declansat deja mecanisme de protectie a statului de drept, pozitionarea UE fata de Romania da Comisiei Europene mecanisme de interventie mai eficiente. In plus, organizatiile societatii civile ar trebui sa trimita Comisiei Europeane petitii ce ar declansa etapele preliminare ale procedurii de infringement impotriva Romaniei pentru incalcare legislatiei europene. Eforturi similare trebuie organizate in Parlamentul European.

4. Organizarea unui referendum. Al patrulea pas este declansarea demersurilor pentru organizarea unui referendum de catre Presedinte pe tema independentei justitiei, a luptei impotriva coruptiei (inclusiv a modificarilor din Codul penal) si explicit a statulului Romaniei de membru UE. Bine organizat, referendumul ar putea mobiliza electoratul, ar intari pozitia presedintelui si va aduce viitorul Romaniei in UE in prim-planul dezbaterii publice. Mai mult, referendumul va crea un nou context (caracterizat de presiunea strazii) in care principalele institutii, inclusiv Curtea Constitutionala, trebuie sa isi joace rolul in urmatoarea perioada. Presedintele trebuie sa demareze si un proces de modificare a Constitutiei, care ar fi important atat din punctul de vedere atat in sine cat si pentru contracararea unor initiative similare din partea PSD.


Citeste intreg articolul si coemnteaza pe contributors.ro






















826 vizualizari


Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version