Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Noua formă a abuzului în serviciu: o altă soluţie, acelaşi rezultat (sau chiar mai rău)

de Alexandru Cristian Surcel     Contributors.ro
Luni, 2 iulie 2018, 18:28 Actualitate | Opinii


Alexandru Cristian Surcel
Foto: Hotnews

De ceva timp, zvonurile spuneau că soluţia pe care coaliţia de guvernare o va alege pentru a da o nouă formă abuzului în serviciu, de natură să restrângă substanţial aria de aplicare a acestuia şi astfel, ca legislaţie penală mai favorabilă, să reprezinte colacul de salvare aşteptat de marii corupţi, va fi diferită de cea încercată prin faimoasa OUG 13. Atunci, la 31 ianaurie 2017, s-a încercat legiferarea unui prag valoric de 200.000 de lei, iar pentru a consolida această idee, care, aşa cum am arătat într-un articol anterior, rezulta vag dintr-o decizie a Curţii Constituţionale a României, aceasta din urmă a pronunţat o a doua decizie, explicită în iunie anul trecut.

Între timp, pragul valoric a rămas principalul obiect al discordiei între Putere şi Opoziţie, fie ea cea civică ori cea partinică. Dar, aparentă lovitură de teatru, azi, în Comisia specială pentru modificarea legilor justiţiei, prezidată de deputatul PSD Florin Iordache, fost ministru al justiţiei la OUG 13 şi artizan al „marţei” negre din 2013, s-a adoptat cu 13 voturi pentru, 7 împotrivă şi o abţinere varianta lansată de ultimă oră de Ministerul Justiţiei: prag valoric echivalent cu salariul minim pe economie (1900 de lei în prezent)- de fapt care să depăsească această valoare minimă-, aşadar într-o sumă, am putea afirma derizorie, în schimb infracţiunea este redefinită şi condiţionată ca foloasele necuvenite rezultate din aceasta să beneficieze autorului faptei, soţului ori rudelor până la gradul II inclusiv (adică copii şi nepoţi, părinţi şi bunici, fraţi; nepoţii de frate şi unchii sunt deja gradul III). De asemenea, pedeapsa a fost redusă la închisoare de la 2 la 5 ani.

Aparent mai puţin drastică decât formularea de la OUG 13, această redefinire a infracţiunii de abuz în serviciu este de fapt mai perversă şi cu efecte chiar mai dramatice, dacă va ajunge să treacă şi de adoptarea în Camerele Parlamentului, şi de promulgarea de către Preşedintele României. În primul rând, de foarte multe ori abuzul în serviciu a fost comis pentru alţii: partid, şefi, clientelă economică etc., folosul propriu al autorului faptei fiind unul indirect şi greu de cuantificat.

Cazul clasic este chiar fapta pentru care preşedintele Camerei Deputaţilor şi al PSD, Liviu Dragnea, a fost recent condamnat în primă instanţă la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare: domnia sa a instigat la un abuz în serviciu ai cărui beneficiari au fost Filiala Teleorman a Partidului Social Democrat şi două angajate ale acesteia, care nu erau rude de gradul II cu domnul Dragnea. Prin urmare, dacă abuzul în serviciu va fi redefinit cum doresc Ministerul Justiţiei şi Comisia Iordache, fapta domnului Dragnea va fi dezincriminată, ea putând avea cel mult valoarea unei abateri disciplinare sau a unui delict civil. Puţin probabil însă ca Consiliul Judeţean Teleorman sau DGASPC Teleorman să se întoarcă în instanţele civile împotriva domniei sale.

Iar efectul pervers nu se va întinde doar la cazul domnului Dragnea sau la închiderea şi a altor dosare în curs pe rolul DNA ori al altor parchete sau al instanţelor de judecată. Se creează astfel un sumum de posibilităţi de a comite fapte care acum constituie infracţiunea de abuz în serviciu, dar care în viitor vor fi dezincriminate penal, cu prejudicii pe măsura hemoragiei suferite de statul român din anii 1990 până în 2013: acţiuni cu caracter reciproc între demnitari şi înalţi funcţionari publici, astfel încât fapta unuia să beneficieze celuilalt, acţiuni în beneficiul aparent al unor entităţi juridice ori al unor rude de gradele III şi IV, respectiv afini şi prieteni.

Prin urmare, noua soluţie la propriu imorală va fi plecat iniţial din desfiinţarea ideii de prag valoric într-un an şi jumătate de continue dezbateri pe marginea legilor justiţiei şi a codurilor penale. Până şi premisa pragului, o presupusă recomandare a Comisiei Pentru Democraţie Prin Drept (Comisia de la Veneţia), a fost desfiinţată în momentul în care jurnalistul Liviu Avram a obţinut de la amintitul organism al Consiliului Europei o explicaţie scrisă care arăta fără tăgadă că Curtea Constituţională a României a răstălmăcit recomandarea în cauză. Astfel, încet, încet, pragul valoric a devenit o sperietoare de opozanţi plasată pe câmpul legiferării, cu vehicularea de sume diversioniste de genul a 200.000 de euro.


Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro




















1061 vizualizari


Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version