Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Șah constituțional: Poate fi dejucată OUG 13-bis?

de Vlad Perju     Contributors.ro
Duminică, 24 iunie 2018, 19:44 Actualitate | Opinii


Vlad Perju
Foto: Arhiva personala

Expertii constitutionali ai PSD s-au intalnit duminica pentru a discuta cum modificarile Codului Penal de care urmeaza sa beneficieze Liviu Dragnea ar putea intra in vigoare cat mai repede. Combinat cu declaratiile d-lui Dragnea imediat dupa condamnarea din prima instanta de saptamana trecuta, in care acesta anunta strategia partidului de a evita procedurile standard ale trecerii Codurilor prin Parlament, varianta in care guvernul PSD va forta nota prin adoptarea unei ordonante de urgenta (OUG 13-bis) a devenit posibila. Date fiind efectele imediate si devastatoare ale unui asemenea act normativ, o strategie de dejucare a acestei OUG devine extrem de importanta.

Un rol principal in aceasta strategie dubla – politica si constitutionala – ii revine, in sistemul nostru semiprezidential, presedintelui Iohannis. Din pacate, Presedintele intra in aceasta lupta avand la activ cateva greseli recente neprovocate. Prima este intarzierea aplicarii Deciziei CCR 358/2018. Dat fiind ca Presedintele nu poate fi credibil in efortul de aparare a statului de drept cand el insusi nu respecta o decizie a CCR, indiferent cat de criticabila ar fi aceasta, intarzierea aplicarii sau neaplicarea deciziei Curtii este o eroare care, necorectata, se poate transforma intr-o vulnerabilitate majora. E posibil ca aceasta atitudine ambivalenta in ce priveste aplicarea deciziei CCR sa explice plecarea din echipa de la Cotroceni a consilierului prezidential Simina Tanasescu. Motivul fortat oferit pentru plecarea d-nei Tanasescu, si anume conversatia pe tema mandatului judecatorului Lazaroiu, ar fi suspect in orice context si cu atat mai mult in contextul generat de Decizia CCR 358. In orice caz, Presedinte se vede acum nevoit sa isi refaca strategia constitutionala exact in momentul cand echipa consolidata PSD pregateste un atac frontal asupra statului de drept.

Ce poate face presedintele Iohannis in cazul in care guvernul PSD ar adopta un OUG 13-bis, publicat in Monitorul Oficial pe care il controleaza Camera Deputatilor, a carei constitutionalitate nu va fi contestata ex ante de Avocatul Poporului, si a carei intrare in vigoare ar antrena pentru toate persoanele potential afectate, inclusiv pentru Liviu Dragnea, aplicarea principiului legii penale mai favorabile?

Exercitarea prerogativei constitutionale de participare la sedintele guvernului este posibila si va fi desigur necesara, desi, dupa cum contextul adoptarii primei OUG 13 in 2017 o arata, aceasta este doar o solutie pe termen scurt. Cel putin la fel de important este ca Presedintele sa creeze, printr-o interventie activa in urmatoarele ore si zile, conditiile institutionale in care adoptarea de catre guvern a unei OUG 13-bis ar incalca principiul constitutional al colaborarii loiale intre institutiile statului. Acesta este unul dintre principiile fundamentale in dreptul constitutional roman, inclusiv ca urmare a deciziilor recente ale CCR, si, combinat cu efectele modificarilor legislatiei penale, ar fi un motiv obiectiv pentru sesizarea Curtii de catre Avocatul Poporului, pentru reactia publica a altor institutii precum CSM, si, printre altele, un motiv pentru invalidarea unei asemenea ordonante de catre Curte.

Concret, Presedintele trebuie sa trimita o adresa detaliata si publica primului-ministru, care sa includa argumentele impotriva adoptarii codurilor prin ordonanta de urgenta, inclusiv motivele pentru care Constitutia si obligatiile Romaniei fata de UE (prin Mecanismului de Cooperare si Verificare) necesita ca unele modificari substantiale sa fie revizuite si, in plus, ca respectivele acte normative sa fie adoptate prin procedurile parlamentare normale. In special, adresa Presedintelui ar trebui sa enumereze motivele pentru care modificarile codurilor nu aduc legislatia romaneasca in privinta infractiunii de abuz in serviciu in acord cu recomandarile Comisiei de la Venetia, retinute in jurisprudenta CCR. Presedintele ar trebuie sa trimita o adresa separata Avocatului Poporului, anticipand continutul si explicand in avans si in detaliu motivele de substanta, procedura si principiu pentru care o Ordonanta 13-bis ar trebui atacata de acesta la Curtea Constitutionala. In egala masura, Presedintele ar trebui sa faca demersuri la Comisia Europeana pentru o declaratie cat mai rapida a vice-presedintelui Timmermans in sensul ca adoptarea OUG 13-bis ar incalca obligatiile asumate de Romania in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare si ar aduce Romania langa Polonia si Ungaria in zona declansarii procedurilor specifice la nivel european pentru restabilirea statului de drept.

In atmosfera de foc din aceste zile, pare greu de crezut ca asemenea demersuri la prima vedere formale ar fi solutia pentru protejarea statului de drept. Si, intr-adevar, sustrase din context, ele nu reprezinta o solutie. Nu uitati, insa, ca asemenea demersuri nu inlocuiesc presiunile societatii civile. Din contra, Presedintele trebuie sa continue apelurile la societatea civila pentru mobilizare la apararea statului de drept, iar forurile din justitie (CSM, Inalta Curte etc.) sa traga si ele un semnal de alarma. In plus, partidele politice trebuie sa negocieze toate variantele posibile pentru adoptarea in parlament a motiunii de cenzura impotriva guvernului Dragnea/Dancila.

Demersurile formale insa fac parte din lupta specifica la nivel constitutional pentru statul de drept. Pe langa protestele din strada si votul din parlament, viitorul democratiei constitutionale s-ar putea juca si in fata judecatorilor, inclusiv a celor constitutionali. Din acest motiv, este vital sa folosim corect structura doctrinelor constitutionale.

In ultimele zile s-a comentat mult si destul de neconvingator pe tema recentei Decizii CCR 358/2018. S-a discutat despre cati judecatori au fost de acord ca Presedintele sa o revoce de d-na Kovesi si despre ce se va intampla cu mandatul acesteia. Insa, dupa parerea mea, intrebarea cea mai importanta pentru viitor este alta, si anume pe ce baza jurisprudentiala se poate cladi o alianta intre 5 din cei 9 judecatori CCR (Minea, Morar, Stanciu, Enache si Teodoroiu) pentru protejarea fundamentelor statului de drept. Citita atent si lucid, Decizia 358/2018, impreuna cu alte decizii ale Curtii, arata ca o asemenea alianta este posibila, desi nu usoara. Se pot gasi argumente si construi strategii ce ar putea obtine sustinerea unei majoritati a membrilor Curtii. In fata posibilitatii unei OUG 13-bis, pe langa semnalele Uniunii Europene, presiunea strazii si negocierile politice, toate extrem de importante, trebuie cladit un argument constitutional in jurul principiului obligatiei colaborarii loiale intre institutiile statului, obligatie ce ar fi incalcata, cu efecte juridice concrete, in cazul adoptarii unei asemenea ordonante.


Citeste intreg articolul si coemnteaza pe contributors.ro




















2206 vizualizari


Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version