Discursul cancelarului Angela Merkel de miercuri de la Reuniunea Grupului PPE din München a însemnat un nou pas important în dezbaterea privind reforma Uniunii Europene. Cancelarul Germaniei a avut poziții ferme pe cele mai importante teme de discuție și pot spune că a venit cu un răspuns consistent la discursul privind viitorul Europei susținut de președintele Franței, Emmanuel Macron, toamna trecută la Sorbonna. Este clar că marii lideri europeni au început deja să lucreze la reformarea Europei. Guvernul României trebuie să aibă la rândul lui propriile răspunsuri la temele principale de dezbatere privind reforma UE. Dar cum trebuie să răspundă România și, mai mult, ce teme noi trebuie să aducă țara noastră la masa discuțiilor?

Siegfried Muresan Foto: Arhiva personala

Un discurs de poziție

Miercuri seara, cancelarul german Angela Merkel a susținut un discurs la reuniunea Grupului PPE din München despre provocările cheie cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Merkel a subliniat că Uniunea Europeană trebuie să poată aborda rapid provocările globale, cum ar fi migrația, schimbările climatice și comerțul mondial, având în vedere actuala evoluție negativă a unora dintre relațiile externe, în special cu Statele Unite ale Americii. Revenirea la naționalism și protecționism nu este răspunsul corect, ci înțelegerea și cooperarea comună, susține cancelarul Germaniei.

Cele cinci domenii tematice pe care UE ar trebui să se concentreze și pe care Merkel le-a amintit sunt: 1. politica de securitate și apărare comună, 2. politica comună de dezvoltare, migrația și azilul, 3. știința și uniunea economică și monetară, 4. educația, diversitatea culturală și conservarea creației, 5. Uniunea Europeană cu capacități sporite de acțiune. Le voi analiza pe rând și voi propune variante de răspuns pe care România trebuie să le susțină în dezbaterile privind viitorul UE, care iată că deja au început.