Ideea modificării coordonatelor Pilonului II, dincolo de reducerea contribuției operată deja la începutul anului 2018, este din ce în ce mai vehiculată în spațiul public în ultima perioadă. Principala motivație a Guvernului pare să fie legată de reducerea deficitului bugetar în condițiile în care cele mai recente prognoze ale Comisiei Europene indică o valoare a acestui indicator pentru anul în curs de 3,4% din PIB, peste pragul de 3% prevăzut de brațul corectiv al Pactului de Stabilitate și Creștere. Ca și ordin de mărime, sumele ce urmează a fi transferate către Pilonul II în anul 2018 sunt de circa 0,8% din PIB, în timp ce activele acumulate de sistem până la finele lunii martie 2018 însumează aproximativ 4,6% din PIB.
O modificare a sistemului în sensul unei noi diminuări a sumelor transferate – fie printr-o nouă reducere a contribuției, fie pe seama diminuării numărului de participanți în sistem prin introducerea caracterului opțional al acestuia – ar avea consecințe negative pe termen mediu și lung pentru toți stakeholderii. Fără ca lista să fie exhaustivă se pot menționa următoarele:
Pentru stat:
- Obligații mai mari în viitor în ceea ce privește pensiile plătite în condițiile creșterii nivelului de participare la Pilonul I;
- Pierderea unor investitori captivi pe piața titlurilor de stat, care reprezintă o sursă constantă de acoperire a nevoilor de finanțare ale statului. Rolul acestora este încă și mai important în perioadele de turbulențe economice, când pot contribui la o volatilitate mai redusă a costului finanțării;
- Diversificarea surselor de finanțare a economiei;
- Amplificarea riscurilor unor tensiuni sociale în condițiile în care procesul de îmbătrânire a populației va pune presiune pe sistemul public de pensii.
Pentru participanții la sistem:
- Diminuarea surselor de plată a pensiei și creșterea riscurilor cu privire la o rată nefavorabilă de înlocuire a venitului din salariu cu pensia;
- Pierderea legăturii dintre sumele plătite ca și contribuții de asigurări sociale și sumele economisite pentru pensie.
Pentru piața de capital:
- Pierderea unor investitori instituționali care au susținut puternic în ultimii ani lichiditatea și cotațiile acțiunilor.
Dincolo de toate aceste dezavantaje, o modificare a sistemului nu este necesară nici din perspectiva evitării declanșării procedurii de deficit excesiv pentru rezultatul fiscal aferent anului 2018. Mai exact, Regulamentul 1177/2011 prin care a fost amendat Regulamentul UE nr. 1467/1997 privind procedura deficitului excesiv prevede că:
„În cazul statelor membre în care existența deficitului excesiv peste valoarea de referință reflectă implementarea unei reforme a sistemului de pensii care introduce un sistem cu mai mulți piloni, incluzând un pilon obligatoriu finanțat în totalitate, Consiliul și Comisia iau de asemenea în considerare costul reformei atunci când evaluează evoluția valorilor deficitului în cadrul procedurii deficitului excesiv, atât timp cât deficitul nu depășește semnificativ un nivel care poate fi considerat aproape de valoarea de referință, iar rata datoriei nu depășește valoarea de referință, cu condiția menținerii sustenabilității bugetare generale”.
Altfel spus, dacă depășirea pragului de deficit de 3% din PIB este mai mică decât sumele transferate către Pilonul II (în cazul României 0,8% din PIB), se poate evita declanșarea procedurii de deficit excesiv. Un precedent în acest sens a fost reprezentat de Polonia pentru care a fost închisă procedura în anul 2015 chiar dacă deficitul bugetar aferent anului 2014 depășea valoarea de referință de 3%, fiind luate în considerare sumele transferate către Pilonul II în prima parte a acelui an, înainte de modificarea sistemului.
Însă, pentru a beneficia de această clauză, România trebuie să probeze că depășirea pragului de 3% este una temporară și urmează să fie corectată începând din anul următor. Altfel spus, nu putem avea deficite de 3,8% tot timpul fără a fi declanșată procedura de deficit excesiv, dar putem invoca clauza pensiilor pentru a primi o perioadă de grație, care poate fi utilizată pentru adoptarea de măsuri corective. Aceste măsuri însă – reduceri de cheltuieli sau majorări de taxe – trebuie să fie precis detaliate și cuantificate.
În concluzie, modificarea coordonatelor Pilonului II cu scopul evitării declanșării procedurii de deficit excesiv nu este necesară chiar și în condițiile în care rezultatul fiscal aferent anului 2018 va depăși ușor nivelul de 3% din PIB, regulamentele UE furnizând o flexibilitate care poate fi utilizată pentru restaurarea sustenabilității finanțelor publice fără sacrificarea obiectivelor pe termen lung.
Notă: Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului şi nu implică instituţiile cu care acesta este asociat
Comenteaza pe Contributors.ro
