Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Victoria lui Orban de la Budapesta și aniversarea Centenarului Marii Uniri la București

de Mircea Morariu     Contributors.ro
Marţi, 10 aprilie 2018, 11:33 Actualitate | Opinii


Mircea Morariu
Foto: Arhiva personala
Nimeni, nici măcar un singur observator sau analist politic care au urmărit cât de cât în detaliu desfășurarea procesului electoral de la Budapesta nu contestă caracterul democratic al alegerilor parlamentare la capătul cărora “Fidesz”, partidul lui Viktor Orbán, și-a asigurat o a treia victorie consecutivă duminica trecută. Ceea ce nu înseamnă însă și că nimeni nu i-ar reproșa lui Orbán absența fair-play-ului.
Ce a făcut, în realitate, Orbán spre a câștiga atât de confortabil noile alegeri? Mai întâi, nu a uitat nici o clipă motivele care l-au făcut să piardă alegerile din anul 2002. După respectiva înfrângere, a urmărit cu maximă atenție politica guvernelor social-liberale care s-au perindat la Budapesta între 2002-2010, vânându-le necruțător toate greșelile. A profitat la maximum de sinceritate suicidară din celebrul discurs dorit a fi secret al lui Ferenc Gyurcsány, discurs ce a intrat pe mâna presei pe data de 17 septembrie 2006. O veritabilă “bombă atomică politică” de care Orbán a știut la timpul potrivit să profite la maximum, neratând nici o ocazie de a sublinia faptul că adversarul lui politic și-a pierdut legitimitatea din moment ce a recunoscut singur că a mințit. Ceea ce înseamnă că se afla ilegal la putere. Victoria Fidesz din 2010 a fost așteptată și primită cu resemnare, nu și cu oarecare îngrijorare de cercurile liberale maghiare. Cu toții au fost nevoiți să admită însă că victoria are motivații nu doar morale, politice, economice – în 2009 Ungaria ajunsese pe marginea prăpastiei- ci și în felul în care Orbán a știut să joace cartea naționalistă.
Încă de atunci, din 2010, Viktor Orbán a descoperit ce mină de aur aducătoare de voturi o reprezintă trauma istorică a Trianonului. Are dreptate Paul Lendvai atunci când observă (cf. Ungaria lui Orban, Editura Humanitas; București, 2017) că “ nu trebuie subestimată importanța enormă a acelei traume devenite dominante de la dictatul de pace de la Trianon. Nici un ungur nu rămâne indiferent atunci când este vorba despre monumentele și bijuteriile arhitectonice, despre mormintele și casele în care s-au născut mari regi și poeți geniali din orașele tradiționale ale Transilvaniei românești, ale Ungariei Superioare din Slovacia de astăzi, ale Ucrainei Subcarpatice și ale Vojvodinei din Serbia. Romane și poeme, tablouri și istorii de familie păstrează amintirea unui timp glorios, dar definitiv apus”.
Din 2010 și până astăzi Viktor Orbán și Fidesz au mizat pe două elemente. Pe consecvență și pe tot mai intensul recurs la hiperbolă. Orban nu și-a modificat nici un moment discursul, a alimentat, în pofida atenționărilor UE, izvorul naționalist al guvernării sale și a atras mereu atenția, adesea supradimensionându-și și exemplele, și argumentele, asupra primejdiilor reprezentate de pierderea suveranității economice, de faptul că puterea economică nu se mai află în mâna maghiarilor. A insistat obsesiv asupra faptului că multinaționalele și băncile cu capital străin nu trebuie lăsate să facă legea în Ungaria. A câștigat simpatia ungurilor ce aveau credite în valută convertindu-le în moneda națională, a recurs la pârghiile economiei de comandă limitând sisitematic și artificial costurile de întreținere a locuințelor. Nu a ostenit să afirme că se impun operate schimbări majore în Constituția țării. A subliniat că Ungaria va rămâne pe mai departe membru al UE de la care își propune să atragă pe mai departe fonduri structurale, dar că nu admite să devină subordonata Bruxelles-ului și că, din contră, “pentru noi Ungaria este prima”. A insistat că țara lui nu este nicidecum dispusă să primească refugiați doar fiindcă așa dorește d-na Merkel, dar și că ONG-urile și Soros reprezintă un pericol de moarte.
Nu se poate să nu observăm că din multe aceste puncte care constituie tot atâtea puncte forte ale doctrinei iliberale de la Budapesta s-a inspirat în discursul său de la Congresul extraordinar al PSD, dl. Liviu Nicolae Dragnea. Tocmai de aceea este de anticipat că victoria lui Orbán la Budapesta va avea o seamă de repercusiuni și în felul în care își vor concepe pe mai departe politica PSD și președintele acestuia.
Nu numai această posibilă consecință ar trebui să pună pe gânduri cercurile politice democratice din România. Orbán fiind, cum spuneam, caracterizat prin consecvență, dar și prin tenacitate se și gândește la viitoarele alegeri. Liderul Fidesz este un prea bun animal politic ca să nu știe cât de profitabilă va putea fi exploatarea a tot ceea ce înseamnă împlinirea a o sută de ani de la încheierea Marelui Război, destrămarea Imperiului, Trianonul.
Tocmai din această cauză de aici încolo este cum nu se poate mai sigur că Viktor Orban va miza încă și mai mult pe cartea naționalistă. O va utiliza atât în interiorul țării cât și în străinătate. Va profita la maximum de cât de prost a pregătit guvernul de la București marcarea Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Un detaliu. Se pare că 195000 de români de etnie maghiară au votat luni Fidesz. Să ne mai mire bucuria cu care președintele UDMR, dl. Kelemen Hunor, a salutat victoria lui Orbán?

Comenteaza pe contributors.ro



















321 vizualizari


Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă