Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Vantul schimbarii nu pare sa bata in Ungaria

de Mihaela Popa și Tana Foarfă     Contributors.ro
Joi, 5 aprilie 2018, 17:09 Actualitate | Opinii


Mihaela Popa
Foto: Europuls
Pe 8 aprilie, Viktor Orbán încearcă să obțină încă un mandat de prim-ministru pentru a-și continua ambițiile iliberale și politicile anti-migraționiste din ce în ce mai îndrăznețe. Deși sondajele arată o victorie a partidului lui Orbán, Fidesz, există dubii referitoare la posibilitatea partidului de a obține două treimi din voturi (echivalentul a 100 de locuri în Parlament). Campania electorală a fost destul de tensionată, cu acuzații de spionaj, dezinformare, scurgeri de informații și scandaluri de corupție, iar toate aceste elemente au dus la o agresivitate și ambiție mai mari în discursurile actualului premier. Mizele sunt destul de mari, de la interesele personale ale membrilor de partid de a rămâne la putere pentru a scăpa de condamnarea lor penală, la politica externă a Ungariei în relațiile cu Uniunea Europeană.

Problemele actuale cu care (nu) se confruntă Ungaria

Campania electorală a început pe 17 februarie și va continua până în ziua alegerilor. Caracterizată în principal prin reducerea spațiului pentru o dezbatere informată, campania electorală a partidului de la guvernare, Fidesz, are ca temă aproape exclusivă migrația și interferenta actorilor europeni și transnaționali în Ungaria. Orbán nu se sfiește de eticheta de populist, ba chiar a îmbrățișat-o public, cu mândrie, de nenumărate ori. Pe 7 martie, cu o lună înainte de alegeri, campania electorală s-s suprapus cu o neașteptată distribuire a resurselor administrative, acordarea de vouchere de 10 000 HUF (echivalentul a 33 EUR) pentru pensionari și reducerea facturilor la utilități cu până la 12 000 HUF (38 EUR). Opoziția a considerat măsura abuzivă, însă guvernul a justificat propunerea pe baza unei ierni geroase și a performanței economice a țării.

Prin retorica anti-imigrație pe care o duce de câțiva ani, Orbán pozează în garantul identității maghiare și a Ungariei și Europei creștine. Dacă Donald Trump visează la un zid care să păstreze imigranții mexicanii în afara teritoriilor Statelor Unite, Orbán chiar a ridicat un gard de sârmă ghimpată menit să țină la distanță refugiații. Fanul teoriei ciocnirii civilizațiilor, discursurile sale anti-imigrație sunt pline de propagandă anti-UE și dezinformare, enunțând că Europa s-ar afla sub invazie sau că Bruxelles-ul dorește înlocuirea valorilor și a populației europene cu refugiați.

Pe lângă ONU, UE, Berlin, Paris, Bruxelles, ținta criticilor liderului Fidesz a fost și George Soros, filantrop și om de afaceri american născut la Budapesta. Fidesz-ul a fost acuzat de nenumărate ori de organizații internaționale și societatea civilă de promovarea unui discurs antisemit și instigator de ură. De curând, un deputat Fidesz a considerat amuzantă, deși în realitate scandaloasă, postarea pe Facebook a unei poze cu un porc înjunghiat și ars pe care scria „Ő volt a soros!”, un joc de cuvinte care s-ar putea traduce fie ca “era următorul la rând”, sau “era Soros”. Deputatul a comentat poza spunând “un porc în minus” la care a adăugat un smiley emoji, însă publicul din mediul virtual l-a taxat aspru pe politician.

Campania anti-Soros face parte din așa-zisele “consultări naționale” prin care Fidesz-ul a încercat să vândă ungurilor câteva conspirații. Prima consultare lansată în 2015 viza migrația și terorismul, a doua s-a intitulat “Să oprim Bruxelles-ul”, iar în 2017 campania anti-Soros purta mesajul “Nu-l lăsați pe Soros să râdă la urmă”. Fidesz-ul îl acuză pe Soros de aducerea a un milion de refugiați pe an în Europa pentru care europenii vor plăti mii de euro de refugiat. Tot din planul anti-Soros se înscrie și un pachet de legi care presupune taxe ridicate pentru ONG-uri care susțin “migrația ilegală”, interdicții de călătorie pentru cetățeni maghiari și străini care ar susține “migrația ilegală”, înregistrarea și prezentarea frecventă a unor rapoarte de activitate pentru organizațiile care promovează “migrația ilegală”. Pe lângă minciuna evidentă, propagandistică, mesajele au contribuit la crearea unui climat politic toxic și la instigarea urii și divizării în societate, multe din panourile cu chipul lui Soros fiind vandalizate cu mesaje antisemite. Eficientă sau nu, campania anti-Soros a costat guvernul (și implicit contribuabilii) 40 milioane de euro în 2017, potrivit cifrelor avansate de Átlátszó.hu, principalul site de jurnalism de investigație din Ungaria.

Orbán duce o retorică similară și când vine vorba de minorități: referindu-se la integrarea socială a romilor, a declarat că nu trebuie să le fie acordată posibilitatea de a alege criminalitatea ca stil de viață. János Lázár, șeful de cabinet al lui Victor Orbán susține aceeași idee că migranții nu pot fi integrați, dând exemplul romilor, prezenți pe teritoriul Ungariei de peste 600 ani: “integrarea Romilor în societate este un basm”.

Cine mai participă în alegerile de pe 8 aprilie

Atât migrația, care este tema centrală a campaniei electorale, dar și campania “Stop Soros” s-au dezvoltat în lipsa unei opoziții unite și puternice. Există 5 partide care candidează împotriva lui Fidesz, însă la ultimele alegeri doar 2 dintre acestea au reușit să obțină peste 20 de locuri în Parlament.

Cel mai puternic partid de opoziție, Partidul Socialist Ungar (MSZP) a făcut coaliție cu un partid nou fondat în 2013, Dialog pentru Ungaria. Pe lângă ideologia de stânga, alianța a fost dorită din motive lesne de înțeles pentru ambele tabere. Pe de o parte, partidul socialist a pierdut foarte mulți alegători după protestele din 2006 cauzate de o înregistrare audio care a confirmat că partidul a mințit pentru a câștiga alegerile, dar și din cauza crizei economice din 2008, astfel că o alianță cu un partid nou de centru-stânga ar spori șansele atragerii altor tipuri de electorat, mai ales că partidul e condus de un tânăr politolog cercetător. De cealaltă parte, Dialog pentru Ungaria este conștient că nu poate obține pragul minim de unul singur, așa că pot avea mai multe șanse dacă sunt ajutați de un partid cu tradiție.

Partidul de extremă dreapta Jobbik este un partid naționalist radical creștin ce a fost fondat cu scopul principal de a proteja interesele și valorile Ungariei. Ulterior, a renunțat la unele elemente controversate din discurs și s-a poziționat mai degrabă ca un partid conservator și vrea să se plaseze în opoziție, deși retorica sa pe tema migrației sau minorităților nu este mult diferită de cea a Fidesz. Reputația partidului a fost afectată de un scandal legat de campania sa de finanțare, biroul național de investigații acuzând Jobbik de susținere financiară ilegală. Amenda primită de partid depășește bugetul partidului și a afectat serios campania sa electorală și publicitatea. Investigația a fost contestată de liderul partidului Jobbik, Gábor Vona, invocând legăturile președintelui biroului național cu partidul Fidesz.

În opoziție se află și 3 partide care nu au reușit să obțină mai mult de 5 locuri la alegerile din 2014: partidul LMP – “Politica poate fi altfel”, un partid liberal ecologist condus de o femeie economist și politician cu doctorat în relații internaționale, Bernadett Szél; partidul DK – “Coaliția democrată”, un partid liberal socialist desprins din partidul socialist ungar MSZP, condus de Ferenc Gyurcsány, fost prim-ministru al Ungariei și om de afaceri și Együtt – “Împreună”, un partid liberal socialist inițial conceput ca o coaliție de stânga pentru alegerile din 2014 pentru a contrasta guvernul lui Viktor Orbán. Liderul său este Viktor Szigetvári, politolog și manager de campanie.

Singura șansă prin care opoziția ar putea învinge Fidesz sau măcar l-ar putea împiedica din a obține o majoritate confortabilă în Parlament ar fi printr-o coaliție unitară și puternică și promovarea unui singur candidat principal ca imagine a coaliției. Deși au fost făcute eforturi în acest sens și discursurile opoziției s-au coagulat pe principalele teme pentru a transmite mesaje comune, o alianță puternică de opoziție nu s-a putut realiza în timp util pentru a convinge procentajul foarte ridicat de alegători indeciși ce sunt declarați împotriva lui Fidesz.

O nouă lege electorală

La sfârșitul anului 2012 Parlamentul de la Budapesta adopta o controversată lege privind procedura electorală care ar fi fost “croită”, potrivit opozanților, pentru realegerea lui Victor Orbán în 2014. Legea a fost trimisă de președintele János Áder spre control la Curtea Constituțională, după refuzul său de a o semna. Aceasta a invalidat o parte din lege, constatând că Parlamentul și-a depășit competențele legislative, anulând totodată unul dintre articolele cele mai controversate care îi obliga pe ungurii cu drept de vot să se înscrie pe o listă cu cel târziu 15 zile înainte de scrutin. Dacă înainte de 2012 un simplu document de rezident era suficient pentru a vota, opozanții legii au susținut că această măsură viza în special alegătorii indeciși, mulți dintre ei dezamăgiți de Orbán, care ar fi renunțat într-un final să mai meargă la vot.

Parlamentul de la Budapesta este ales printr-un sistem electoral mixt, însemnând că din cei 199 deputați din Parlament, 106 sunt aleși prin vot uninominal direct (vot direct pentru o persoană anume) iar 93 pe baza votului pe liste (vot pentru întreaga listă a unui partid). Metoda de distribuire a locurilor în Parlament tinde să favorizeze coalițiile și partidele mari în detrimentul celor mici, deoarece partidele politice care depășesc pragul de 5% (10% pentru listele unei coaliții de două partide și 15% pentru listele unei coaliții de mai mult de 2 partide) primesc, la finalul calculelor, voturi în plus. Fiecare partid câștigător primește voturi în plus pentru fiecare candidat al său care a obținut voturi individuale, dar nu a reușit să obțină un loc în parlament (deoarece era prea jos pe listă), dar și pentru fiecare candidat care a primit mai multe voturi decât necesarul pentru a obține un mandat.

Noua lege a făcut ca alegerile să aibă loc în circumscripții electorale, pe când sistemul anterior presupunea un al doilea tur de scrutin în cazul în care niciun candidat nu reușea să obțină majoritate absolută. Sistemul permitea astfel opoziției să își retragă candidații în favoarea candidatului opoziției cu cea mai mare șansă de câștig. Noua lege electorală îngreunează așadar formarea alianțelor în opoziție și presupune totodată o opoziție fragmentată.

Cum să obții o “super majoritate” în Parlament

Prin urmare, principalul favorit rămâne tot Viktor Orbán, toate sondajele indicând faptul că partidul său va primi peste 50% din voturi, în timp ce restul partidelor din opoziție nu vor reuși să obțină individual nici măcar 20%. Cu toate acestea, există voci chiar din interiorul partidului Fidesz care se tem că partidul nu va reuși să obțină super majoritatea, adică majoritatea de două treimi din parlament, cea care le-a oferit un avantaj considerabil alianței Fidesz-KDNP în 2010 și 2014. Super majoritatea parlamentară i-a permis lui Orbán în cele două mandate să înscrie multe victorii mari, precum adoptarea unei noi constituții, schimbarea legii electorale și să propună amendamente controversate la legea educației superioare și legea taxei pe internet.

Pentru a-și asigura victoria cu o majoritate confortabilă pentru a-și duce la îndeplinire viziunile, Fidesz mizează pe doi factori ce i-au asigurat victoria în 2014.



Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro



















1245 vizualizari


Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri