Trăim vremuri în care viețile ne sunt tot mai mult prezise și decise de algoritmi. Cine sunt cei care, peste zece sau douăzeci de ani, vor crea și vor controla aceste tehnologii? O examinare a Olimpiadelor de informatică și matematică este instructivă în ceea ce privește formarea elitelor românești din sfera digitală. Am analizat rezultatele celor două competiții din etapa județeană, 2018 – având la îndemână datele de la nivel național la Informatică [1] și cele din municipiul București la matematică [2]. O privire rapidă asupra datelor ne conduce la două concluzii. În primul rând, deși, ca societate, ne-am obișnuit cu ideea că matematica este și „pentru fete”, informatica rămâne încă „pentru băieți” – cel puțin în jocul olimpic. În al doilea rând, observăm o polarizare foarte ridicată și posibil demoralizantă a participanților și notelor, mai ales în cazul informaticii. Cum putem atrage și motiva cât mai mulți copii din școlile românești din toată țara să cunoască și să stăpânească tehnologiile digitale, pentru a-și controla viitorul? O posibila soluție ar consta în lărgirea provocărilor competitive: în afară de algoritmica avansată cerută de olimpiada de informatică, copiii ar putea fi invitați la concursuri de programare în Scratch, limbajul vizual introdus din acest an în clasa a V-a, sau la concursuri de robotică, din ce în ce mai populare printre băieți și fete.
Olimpiada de matematică și cea de informatică se desfășoară atât la gimnaziu cât și la liceu. Este foarte interesant că informatica a fost, până în 2017, doar o materie opțională la gimnaziu, fiind studiată ocazional. 2017/2018 este primul an școlar în care informatica a fost inclusă ca disciplină obligatorie în școlile românești, începând cu elevii care sunt acum în clasa a V-a. România se alătură astfel țărilor europene [3] care redefinesc programarea ca o competență de bază sau chiar ca o nouă alfabetizare.
Dat fiind că programa școlară de informatică pentru clasa a V-a nu este sincronizată cu cerințele Olimpiadei, care solicită abilități de programare mult mai avansate, rezultă însă că, în continuare, Olimpiada atrage copiii care se pregătesc suplimentar, fie la școală, fie în alte cercuri de algoritmică. În acest context, este remarcabil totuși că 219 de copii din gimnaziile bucureștene și 639 de elevi de gimnaziu din alte județe au participat la etapa pe municipiu/județ a Olimpiadei de informatică. Olimpiada funcționează ca un magnet, cu impact motivator pentru familiile și copiii pasionați de programare.
Comparând olimpiada de informatică și cea de matematică din București, observăm că interesul în gimnaziu este mai mare pentru matematică, unde matematica este o disciplină de bază – dar informatica este cea care câștigă masiv teren în liceu. Popularitatea informaticii în liceu reflectă și prezența sa ca disciplină obligatorie în funcție de profil, dar și atractivitatea locurilor de muncă din IT.
Graficul 1. Numărul de elevi și eleve care au participat la etapa pe municipiu a Olimpiadelor de matematică și informatică 2018, în București
Poate chiar datorită influenței școlii [4], olimpiada de matematică atrage semnificativ mai multe fete, atât la gimnaziu cât și la liceu. În cazul informaticii, doar 15% dintre liceenii bucureșteni participanți sunt fete – față de 33% în cazul matematicii. Acest procent de 15% este semnificativ mai mic și decât proporția fetelor studente la Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnica din București (peste 30%) sau la Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică, ASE (unde aproape 50% erau fete în 2011) [5]. Prin urmare, pare că recrutarea fetelor participante la Olimpiada de informatică ar putea fi substanțial îmbunătățită. Ne-am asigura astfel că elitele algoritmice din viitorul apropiat vor înțelege interesele și problemele femeilor și prin propria experiență, nu doar din cărți.
Graficul 2. Proporția fetelor în totalul participanților la etapa pe municipiu a Olimpiadelor de matematică și informatică 2018, în București
Dincolo de polarizarea de gen, observăm un tip de concentrare geografică și instituțională a performanței. Dacă facem o listă a copiilor din toată țara care au obținut peste 91% din punctajul maxim posibil la informatică, vom vedea că aceștia/acestea provin în majoritate de la două licee ce organizează și clase de gimnaziu. Din 62 de copii, 36 provin de la Colegiul National de Informatică Tudor Vianu și de la Liceul Teoretic International de Informatică, ambele din București. Restul liceelor din țară au de regulă câte 1-2 copii cu astfel de performanțe. Pentru Olimpiada de matematică din municipiul București observăm exact același tip de concentrare la nivel de liceu – dar nu am analizat datele la nivel național.
Practic, Olimpiada de informatică este o competiție între cele două licee bucureștene, în care antrenamentele intensive pentru informatică și matematică îi conduc pe copii în altă ligă de performanță.
Această concentrare a performanței este însoțită, mai ales în cazul Olimpiadei de informatică, și de o polarizare a notelor. Observăm în Graficul 3 că 75% dintre copiii de gimnaziu din alte județe decât București au obținut note de maximum 3, iar 82% dintre liceenii din celelalte județe au obținut note de 1, 2 sau 3 – o situație ce riscă să de-motiveze elevii, mai degrabă decât să-i inspire în pasiunea pentru programare. Notele la informatică pentru elevii de gimnaziu din București au fost mai echilibrat distribuite. Olimpiada de matematică oferă, cel puțin în municipiul București, un exemplu de notare ce oferă mai multor elevi satisfacția unor performanțe satisfăcătoare la un concurs de elită.
Olimpiadele sunt doar unul dintre motorașele ce pun în mișcare energiile și entuziasmul copiilor, părinților și profesorilor. Olimpiada de matematică și Olimpiada de informatică sunt concursuri prestigioase care reușesc să atragă în fiecare an copiii și tinerii spre lumea gândirii abstracte și a creativității algoritmice. Eficiența dar și etica algoritmilor ce ne vor ghida deciziile în viitorul apropiat stă în mâinile lor. Crearea unor competiții variate, interesante și accesibile pentru fetele și băieții din toată țara, ar spori treptat controlul societății românești asupra infrastructurilor digitale. Susținerea învățării informaticii în școli, prin noul curriculum, este de asemenea foarte importantă. Este un moment foarte propice să ne gândim cum putem atrage mai mulți tineri din toată țara, cu experiențe de viață cât mai diferite, în rândul celor ce ne vor coda viitorul.
Felicitări tuturor copiilor, profesorilor, părinților și mentorilor care, prin implicarea lor, au pus pe roate încă o ediție a Olimpiadelor!
Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro
