Relaţiile bilaterale dintre Marea Britanie şi România sunt bazate pe legături istorice. Încă din secolul al XIX-lea, ţările noastre au fost partenere în domenii în care au avut interese comune. Marea Britanie a fost dintotdeauna un susţinător al comerţului liber, care a început încă de la mijlocul secolului al XIX-lea să îşi orienteze atenţia către zona de jos a Dunării, pe care a privit-o ca pe un posibil partener comercial, cu un potenţial de creştere însemnat.
Ca naţiune mândră de istoria noastră maritimă, Marea Britanie a jucat şi un rol important în dezvoltarea porturilor din Ţara Românească şi Moldova, şi mai târziu, din România modernă, unde exporturile de echipamente britanice au contribuit la dezvoltarea economică a ţării.
Chiar şi astăzi, România continuă să fie un furnizor important de utilaje şi echipamente electrice pentru Marea Britanie, furnizând cantităţi mari de piese auto, necesare industriei noastre de profil.
Legăturile dintre ţările noastre rămân unele strânse, şi sunt bucuros că voi fi maine în Bucureşti, unde voi discuta cu Ministrul pentru Afaceri Europene Victor Negrescu despre ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană şi despre legăturile strânse dintre ţările noastre.
Marea Britanie iese din Uniunea Europeană, dar asta nu înseamnă că ieşim şi din Europa, iar relaţiile puternice pe care le avem cu ţările membre UE vor continua să se dezvolte, în special în domeniile de interes comun.
Unul dintre aceste domenii este cel al apărării, în care avem un număr important de priorităţi comune, precum apărarea graniţelor estice ale Europei. Aceasta a fost întărită ca rezultat al angajamentului asumat la Summit-ul NATO din Ţara Galilor din 2014.
Din acel punct, mai mulţi militari britanici au fost staţionaţi în România, alături de cei 1,000 care luau deja parte la exerciţii NATO alături de colegi români şi alţi aliaţi NATO.
Mai mult, avioane typhoon ale Royal Air Force au fost staţionate la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, unde au participat alături de Forţele Aeriene Române la misiuni NATO de poliţie aeriană.
Acestea sunt doar câteva exemple de zone în care ţările noastre cooperează pentru a combate ameninţările cu care se confruntă Europa în 2018.
Şi deşi ieşim din Uniunea Europeană, angajamentul nostru pentru apărarea şi securitatea României şi a Europei de Est rămâne neschimbat – indiferent de rezultatul negocierilor cu Comisia Europeană.
Dar legăturile noastre bilaterale nu se opresc doar în zona de apărare. Peste 400,000 de cetăţeni români trăiesc în Marea Britanie, iar mesajul nostru către ei este simplu – vă apreciem contribuţia şi vrem să rămâneţi aici.
Este important să construim pe mai departe, pe baza succesului pe care l-au înregistrat până acum negocierile, care au reuşit să garanteze drepturile românilor care trăiesc în Marea Britanie şi ale britanicilor care trăiesc în Uniunea Europeană. Acest fapt arată că vor putea continua să îşi trăiască vieţile la fel ca şi până acum.
Tocmai de aceea avem nevoie de politici care să ne ajute să modelăm viitorul într-o manieră care să reflecte priorităţile noastre comune şi demersurile în favoarea cetăţenilor.
În discursul său de la Londra de vineri, prim-ministrul Theresa May a prezentat viziunea sa pentru viitorul parteneriat economic cu Uniunea Europeană, după Brexit. Ea a menţionat că modelele deja existente nu reprezintă cea mai bună variantă nici pentru Marea Britanie, nici pentru UE.
Ieşim din piaţa unică. Viaţa se va schimba. În anumite moduri, accesul reciproc pe pieţele interne va fi mai redus decât este acum.
Ţările noastre au legături economice apropiate – schimburile comerciale atingând 3,9 miliarde de euro în primele 11 luni din 2017. Importurile britanice au atins cifra de 2,38 miliarde de euro, mai mare însă decât cea a exporturilor britanice, de 1,56 miliarde de euro.
Ţările noastre îşi doresc acces reciproc la pieţele interne şi este clar că pentru a ne îndeplini obiectivele trebuie să mergem dincolo de precedent şi să găsim un nou echilibru.
De aceea, este în interesul tuturor să garantăm nu doar un acord comercial liber şi cuprinzător, ci şi o perioadă delimitată de implementare, care să ofere o tranziţie cât mai uşoară, dar şi cât mai multe asigurări pentru mediul de afaceri britanic şi cel european.
Am încredere că vom ajunge la un acord privind perioada de implementare până la Consiliul European din martie.
Ne îndreptăm către o nouă relaţie cu Uniunea Europeană, dar ne dorim ca cele 27 de state membre să ştie că angajamentul nostru faţă de valorile europene va rămâne neschimbat, la fel ca şi în cazul relaţiilor economice şi de apărare.
Marea Britanie rămâne aceeaşi ţară care promovează comerţul liber, orientată spre exterior. Ne dorim să dezvoltăm şi mai mult legăturile istorice dintre ţările noastre, privind înspre viitorul pe termen lung, după ce vom părăsi Uniunea Europeană.
0
2
