Viorica Dăncilă declara recent că „i-a rugat pe domnii Juncker, Tusk și Tajani ca atunci când vor informații să le ia de la Guvernul Romaniei” pentru a arăta “care este adevărul”. Această filosofie s-a reflectat și în timpul vizitei de la Chișinău în care partea română s-a informat exclusiv de la Guvernul din Republica Moldova, omițând sau ignorând pozițiile opoziției extra parlamentare și societății civile.
În Republica Moldova, totul e bine. Chiar foarte bine. Guvernul Moldovei consideră că „o cerere de aderare la UE e foarte realistă în 2-3 ani”. În 2018 vor fi reparate principalele străzi din toate satele moldovenești. Cam 1,200 km . PIB-ul crește de două ori peste media UE. Salariile bugetarilor cresc cu 10%. Baza de calcul e irelevantă, dar totul sună bine.
Guvernul României n-are de ce se îndoiască de această narațiune. La București, narațiunea este similară. Totul merge uns. Cele două guverne de la București și Chișinău au o singură problemă în anul Centenarului: vocile critice de la Bruxelles, din țară sau „jurnaliștii cu întrebări negative’.
Prim-ministrul României a fost deranjat la Bruxelles de „întrebările negative’”. În timpul conferinței comune de presă, de Marți, 27 februarie, prim-ministrul Moldovei a fost deranjat de o întrebare a unui reporter care radiografia realitatea: o grădiniță renovată recent cu fonduri din România riscă să se închidă. Salariații au intrat în grevă din cauza salariilor de 50 euro lunar. Pavel Filip a catalogat întrebarea drept „populistă”. Grădinița n-a mai fost vizitată de Viorica Dăncilă, deși era inițial în program.
Cosmetizarea realității e politică de stat și în România anului 2018, și în Moldova anului 2018. Selectăm narativul potrivit, de obicei al partidului aflat la putere, iar vocile critice sunt fie răuvoitoare, fi populiste, fie străini care ne vor răul.
Vizita Premierului României la Chișinău reiterează, dacă mai era cazul, „succesul” Guvernului Filip și susținerea de care se bucură actuala coaliție de guvernare de la Chișinău în rândul PSD-ului românesc. Vizita poate fi descrisă mai degrabă ca “un schimb de amabilități” după cum nota o analiză Report.Md. Un nou cec în alb pe care România îl dă Guvernului Filip și Partidului Democrat, condus de Vladimir Plahotniuc, într-un an electoral dificil (alegeri parlamentare în toamnă, posibile alegeri locale la Chișinău și Bălți în luna mai) și aflat sub lupa Bruxelles-ului în urma deciziei de a schimba sistemul electoral și a stagnării reformelor.
În iulie 2017, un alt premier PSD, Mihai Tudose, vizita Chișinăul în plin scandal privind schimbarea sistemului electoral din Moldova. Atunci, premierul PSD declara că “nu este nimic ieșit din comun” cu schimbarea sistemului electoral și acuza “distorsionarea realitătii de cei neprieteni” care transmiteau mesaje false la Bruxelles.
Cu o zi înainte de vizita Vioricăi Dăncilă, Consiliul Afaceri Externe al Uniunii Europene publica un document privind Republica Moldova în care lansa noi avertismente privind stadiul reformelor din țara vecină (întârzieri majore în domenii cheie-finanțarea partidelor politice și campaniilor electorale, reformarea codului audiovizual), continuarea anchetei privind frauda bancară și, mai ales, schimbarea sistemului electoral prin ignorarea completă a recomandărilor Comisiei de la Veneția.
Sistem electoral mixt, adoptat fără nicio consultare prealabilă, dar croit special pentru menținerea la putere, direct sau prin intermediari, a actualei coaliții din jurul Partidului Democrat. Scorul electoral al PDM gravitează în jurul marjei de eroare.
Însă vizita a atins tangențial sau aproape deloc stadiul reformelor din Republica Moldova. Într-o analiză recentă a CPR Moldova, din cele 10 condiționalități parte Memorandumului privind asistența macrofinanciară, doar patru au fost îndeplinite. Cu toate acestea, în Romania se văd doar rezultatele remarcabile ale Guvernului Filip: România nu doar că laudă reformele de la Chișinău, ignorând semnalele repetate ale instituțiilor europene, dar anunță înaintea oricărei decizii oficiale în acest sens și transferul primei tranșe din acordul de asistență macrofinanciară oferit de UE.
Nici subiectul Justiției nu a fost pe agenda vizitei, în condițiile în care ultimul raport Corruption Perception Index 2017 situează Moldova pe locul 122 din 180 țări analizate, undeva între Mali, Malawi și Gambia. Reformele în Justiție nu doar stagnează în țara vecină, dar trendul pare a fi inversat. Un ajutor financiar de 28 de milioane de Euro din programul de reformă a justiției, susținut de UE, nu a fost transferat din cauză că autoritătile de la Chisinău nu au reușit să indeplinească condiționalitățile stabilite în acord.
Dinspre România, însă, totul pare bine în țara vecină, iar încrederea este la cote maxime. Restul de 60 miioane EURO din grantul de 100 milioane promis de România va finanța „priorități stabilite de Guvernul Republicii Moldova”, deși la semnarea acordului s-a vorbit despre un set întreg de condiționalități. Raportul Consiliului Afacerilor Externe al UE, deși critic în multe puncte, este citit de partea română ca laudativ la adresa Moldovei.
Ceea ce rămâne în urma acestei vizite este narațiunea similară a celor două partide – PSD și PDM. O cosmezitare a realității, deranjată doar de cei cu „intrebările negative”. Guvernul României continuă să ignore total noile mișcări politice de la Chișinău, fie că vorbim de Partidul Acțiune și Solidaritate, condus de Maia Sandu, respectiv Platforma Demnitate și Adevăr, a lui Andrei Năstase, ambele cu agendă reformatoare, pro –europeană.
În Moldova, holdingul media din jurul PDM anunță doar rezultate pozitive. Moldova are nevoie de bani europeni pentru a rămâne pe linia de plutire. România are nevoie de bani europeni pentru a se dezvolta. Totuși, ambele țări ignoră recomandările de la Bruxelles: România din ce în ce mai voalat, Moldova schimbă sistemul electoral pentru a menține aceeași oameni la putere, ignoră reforme critice și joacă aceeași carte a schismei UE-Rusia.
Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro
