Pe 7 noiembrie 1917 (25 octombrie pe stil vechi), bolșevicii răsturnau guvernul provizoriu, preluau puterea și instaurau guvernarea totalitară (primul sistem cu partid unic din istorie). Lenin a numit-o „dictatura proletariatului”. Domnia legii și moralitatea tradițională erau repudiate ca „ipocrizie burgheză”. Competiția politică dintre partide și alegerile libere și corecte, condițiile vitale pentru o democrație modernă, erau pentru Lenin și tovarășii săi o formă de „cretinism parlamentar”. Curând după aceea, a devenit limpede că noul regim impusese o dictatură nemiloasă asupra proletariatului. Anterior acestui moment, în luna februarie, regimul țarist fusese răsturnat de forțele democratice ale Rusiei. Prin urmare, au existat două revoluții ruse în 1917: cea liberală, prima, și cea bolșevică (totalitară), în octombrie.

Vladimir TismaneanuFoto: Arhiva personala

Prima revoluție a garantat drepturi politice și proprietate privată. Cea de-a doua, le-a strivit pe ambele. Odată ajunși la putere, bolșevicii au abolit libertățile civile, au persecutat dușmanii reali și imaginari, au desființat Adunarea Constituantă, au interzis toate partidele politice cu excepția (de scurtă durată) a aliaților lor, socialiștii revoluționari de stânga. Puciul din octombrie, pus la cale, în primul rând, de Lenin și Troțki, a dus la suprimarea libertăților câștigate prin Revoluția din februarie. Sloganul lui Lenin „Toată puterea consiliilor (sovietelor)!” însemna, de fapt, toată puterea partidului său. Sau, mai degrabă, toată puterea grupului restrâns care pretindea să vorbească în numele partidului, al clasei muncitoare, al poporului. Bolșevismul a însemnat decesul persoanei legale și persoanei morale. A reprezentat ceea ce poetul polonez Alexander Wat numea a fi o agresiune continuă împotriva omului interior…

A proslăvi „ipoteza leninistă” și revoluția bolșevică ca puncte de referință pentru o stângă resuscitată este deopotrivă cinic și absurd. Este dezgustător din punct de vedere moral. Oare de câte ori trebuie să repetăm ce anume a însemnat bolșevismul pentru Rusia și pentru celelalte „republici sovietice” (așa cum a remarcat Boris Souvarine, ele nu erau nici sovietice, nici republici)? Împrumutând titlul unei faimoase cărți scrisă de marele istoric Norman Cohn despre nocivele „Protocoale ale Înțelepților Sionului”, ipoteza leninistă a constituit un mandat pentru genocid…

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro