Ati observat contorsiunile logice ale premierului, ministrilor si liderilor PSD-ALDE, care anunta taxe noi sau majorate, dar spun senin ca acestea nu sint taxe? Acest hocus-pocus cu politica fiscala, care frizeaza iresponsabilitatea, e raspunsul unor oameni inspaimintati de realitate. Realitatea ca programul de guvernare, Carticica Rosie cu Trandafiri a PSD, are efecte economice profund nocive. Si realitatea ca relatia dintre Liviu Dragnea si Mihai Tudose, o coabitare in care cei doi isi mascheaza prost antipatia reciproca, e nefunctionala.
Sa ne reamintim, rapid, despre taxele care nu sint taxe. Acum o saptamina, ministrul Finantelor, Ionut Misa, anunta singur la Antena 3 ca va introduce taxa de solidaritate pentru angajatori, 2% din veniturile salariale. A doua zi, tot el incerca sa explice ca taxa exista deja, admitind - greu, printre rinduri - ca e vorba despre majorarea de la 0,25% la 2%. Dupa inca o zi, premierul incerca si el sa ne spuna ca nu e o taxa noua, certindu-l pe Misa pentru ca vorbeste "finanteza".
Tariceanu insusi a incercat sa distorsioneze realitatea, spunind ca taxa de solidaritate nu e o noua taxa, ci o contributie.
Luni, ministrul Mediului, Gratiela Gavrilescu, anunta taxa de mediu pentru proprietarii de automobile vechi, dar preciza ca "nu va fi o taxa sau impozit".
Ascunderea grosolana a adevarului a inceput ceva mai devreme, acum citeva luni, cind a devenit evident ca maririle salariale uriase, de 25% sau 50% promise pentru 2018 vor fi de fapt modice, pentru ca ele sint insotite de trecerea contributiilor de la angajator la angajat.
A mai fost si episodul introducerii supra-accizei pe carburanti. Preturile au crescut instantaneu, dar absolut toti ministrii intrebati despre subiect au negat pur si simplu realitatea.
Sindromul Munchausen? Nu. Nu vorbim despre niste nebuni, nici vorba. Ci despre niste oameni politici perfect lucizi, constienti ca sint intr-o situatie ingrata. Isi dau seama ca programul de guvernare cu care au cistigat zdrobitor alegerile este catastrofal. Isi dau seama ca relatia tensionata dintre premier si presedintele partidului, dintre Palatul Victoria si Kiseleff, ingreuneaza si mai mult guvernarea.
Decontul a inceput. Deficitul bugetar creste, fara ca statul sa fi cheltuit mai nimic pentru investitii. In conditiile unei cresteri economice-record, e absolut ingrijorator. Mai simplu spus: cind economia produce enorm (crestere economica mare), e de neinteles sa cheltui mult din credit. Mai cu seama cind investitiile sint minime, iar cheltuielile pe credit sint doar pentru salarii si pensii, adica merg in consum. Inseamna ca ceva nu functioneaza corect in economie, ca drumul e gresit. Exact asa s-a intimplat in 2007-2008, sub guvernul Tariceanu, care a dus Romania intr-o criza profunda.
Diferenta dintre 2007-2008 si 2017 e ca acum Romania e singura tara din regiune cu asemenea dezechilibre. Uitati-va pe datele Eurostat: Bulgaria, Ungaria, Polonia si restul tarilor din est au cifre moderate la deficit. Si toate au in comun ceva: o politica fiscala prudenta si previzibila. Exact ce ii lipseste Romaniei.
Inca din campania electorala am aratat ca acest program poate produce derapaje periculoase. Aplicarea citorva dintre masuri in prima parte a anului, coroborata cu cresterile salariale votate anul trecut in Parlament in plina campanie electorala, a stopat practic investitiile publice si a dus la cresteri necontrolabile de salarii in sectorul public, mai ales in local. Avem deja stiri despre primarii mici si directii judetene ramase fara bani de salarii.
Cresterile de salarii si pensii nu sint rele in sine. Dimpotriva, asta e scopul oricarui guvern zdravan la cap. Problema e sustenabilitatea lor. Or, Romania a ajuns in situatia aberanta ca salariile la stat sa fie mult mai atractive decit in privat, cu o crestere exploziva. La pensii, deficitul bugetului a crescut si el, amenintind sa dezechilibreze bugetul de stat, dupa ce PSD a permis din nou in ultimii ani pensiile speciale si cumularea pensiei cu jobul la stat.
Mare parte din aceste cresteri sint facute peste posibilitatile bugetului si in detrimentul investitiilor aducatoare de valoare adaugata. Adunati la asta si furturile constante din banii publici, plus un Fisc nereformat, si intelegeti fundatura. Si unii dintre liderii PSD inteleg perfect situatia.
Dar ei nu pot denunta programul de guvernare cita vreme Liviu Dragnea, artizanul victoriei incontestabile din alegeri, patroneaza guvernul. De aici apar si unele dintre tensiunile evidente, tot mai prost mascate, dintre Liviu Dragnea si premierulMihai Tudose.
Coabitarea celor doi lideri PSD nu e doar o problema interna, de partid. Ea afecteaza, evident, actul de guvernare. Liviu Dragnea are o agenda proprie pe care incearca sa o impuna guvernului. Premierii de pina acum, Gindeanu si Tudose, au iesit destul de rapid din aceasta agenda, constienti ca ei ar fi primele victime ale unor derapaje economice majore. Grindeanu a fost maturat rapid de Dragnea, cu Tudose lucrurile sint mai complicate. Oricum, interesul major al lui Liviu Dragnea acum e sa treaca rapid prin Parlament modificarile la legile Justitiei; programul de guvernare e pe plan secund.
Dar asta nu inseamna ca Dragnea nu ii va pune bete in roate lui Tudose prin oamenii sai din guvern, cum scriam si saptamina trecuta. De asemenea, Dragnea ii va face viata un calvar lui Tudose daca acesta rateaza tinte mari din programul de guvernare sau inregistreaza derapaje macroeconomice. La rindul lui, Tudose incearca sa-si creasca baza de sustinere in partid, in detrimentul presedintelui PSD.
Sint convins ca si Tudose stie perfect jocul lui Dragnea, asa cum si Dragnea stie ca premierul are acum alta agenda decit el. Si, evident, doi lideri puternici nu au loc in conducerea aceluiasi partid.
Urmeaza un alt moment delicat in coabitarea dintre cei doi, dar ma intereseaza mai mult prin prisma impactului asupra tarii: elaborarea bugetului pe 2018, insotit de modificarea Codului Fiscal si a altor legi esentiale. Lupta dintre cei doi pe tema bugetului va fi decisiva atit pentru soarta PSD, cit si pentru buget. Daca programul de guvernare va ramine litera de lege pentru Guvern, 2018 va fi si el ratat pentru economie.
2
31
