Ministerul Afacerilor Interne a organizat miercuri, 26 iulie a.c., ora 09.00, o ședință publică pe a cărei ordine de zi a figurat dezbaterea publică a proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidenţa persoanelor și actele de identitate ale cetăţenilor români.
Documentele acestui eveniment sunt prezentate in linkurile de mai jos copiate din pagina de transparenta decizionala : http://www.mai.gov.ro/index05_1.html [1], [2], [3], [4], [5], [6]
Tema a fost ca de obicei expediată în derizoriu și cu ajutorul unei mass media mult mai atente la senzațional ieftin decât la implicațiile unei legi care propune schimbări fundamentale în modul in care este gestionată identitatea cetățeanului roman.
Astfel marea majoritate a reprezentanților mass-media au prezentat lapidar documentele prezentate de către Ministerul de Interne punând accent pe senzaționalismul ieftin : „satanism si apariția lui 666”, „card – drac”, etc.
Cu toate acestea, există si publicații care au preluat pe larg argumentele prezentate de către autoritățile publice prezentându-le însă fără a face o analiză a acestora.
Ecouri presă [7],[8],[9],[10],[11]
În redactarea acestei intervenții mi-am oferit un răgaz de doua saptamâni pentru a prinde ecoul dezbaterii inclusiv in săptămânale si site-uri de specialitate și recunosc ca am fost un pic dezamăgit de lipsa de reacție constructivă.
Ce ni se propune :
Prefer sa citez integral din Expunerea de Motive [2]
1. asigurarea premiselor necesare pentru ca titularul unui document electronic să se autentifice on-line, pentru a beneficia de diverse servicii electronice (bancare, fiscale,sociale, financiare, educaţie etc.), cu efecte majore privind simplificarea vieţii cetăţeanului în relaţiile cu autorităţile publice, prin creşterea calităţii şi accesibilităţii serviciilor publice;
2. instituirea unei excepţii de la regula eliberării actului de identitate începând cu vârsta de 14 ani; astfel, opțional, numai la solicitarea părinților/reprezentanților legali, se poate elibera o carte de identitate simplă sau o carte electronică de identitate, indiferent de vârsta copilului;
3. punerea în circulație a unui nou document de identificare care să asigure, cetățenilor, garanții suplimentare de securitate, iar instituţiilor de drept public sau privat, certitudinea că persoana care prezintă actul de identitate este titularul datelor de identificare înscrise pe respectivul document;
4. modificarea conceptului anterior privind conținutul de date al cărții electronice de identitate, prin eliminarea din cip a informațiilor referitoare la calitatea de asigurat în sistemul public al asigurărilor sociale de sănătate, astfel încât în viitorul document electronic de identitate să fie înscrise numai datele de identificare ale titularului;
5. realizarea unor economii determinate de faptul că „funcționalitatea” de card de sănătate va fi asigurată de certificatul digital emis de MAI, înscris într-un singur cip și, pe cale de consecință, înlocuirea cardului de sănătate cu viitorul act electronic de identitate;
6. eliberarea unei cărţi de identitate simple, persoanelor care, din motive religioase sau de conştiinţă, refuză în mod expres obţinerea unei cărţi electronice de identitate;
7. stabilirea unor termene, diferențiate, de valabilitate a actelor de identitate, în funcție de vârsta titularului, în scopul surprinderii modificărilor fizionomiei titularului;
8. completarea dispozițiilor referitoare la autoritățile ce comunică date pentru actualizarea în RNEP (organele judiciare vor comunica date pentru persoanele faţă de care s-a dispus măsura dării în urmărire, măsura protecției, măsura preventivă a controlului judiciar sau cea a controlului judiciar pe cauțiune ori a arestului la domiciliu, precum și pentru persoanele care sunt căutate pentru participare la proceduri judiciare);
9. stabilirea perioadei de valabilitate, la 45 de zile, pentru cartea de identitate provizorie eliberată în condițiile art. 20 alin. (1) lit. d) din OUG nr. 97/2005;
10. îndeplinirea exigențelor privind asanarea legislativă, prin abrogarea referințelor la cartea de alegător, respectiv prin abrogarea Hotărârii Guvernului nr.697/2000 privind cartea de alegător.
Ce credem că TREBUIE să dezbatem :
1. Înainte de a dezbate orice proiect legislativ cu implicații si conexiuni cu informația din administrația publică ar trebui sa dezbatem guvernanța acesteia: cum este organizat IT in administrație, cum este condus, cum se generează proiectele, cine face caietele de sarcini, care este organul consultativ care prioritizează proiectele, etc.
Afirmația vine din faptul ca la ora actuala trăim într-o realitate care trebuie să fie obligatoriu interoperabilă, interconectată, distribuită, etc.
Ca o paranteză : În Ministerul Afacerilor Interne există o structură matură si bine pregătită care gestionează IT în contrapondere cu Ministerul Sănătații care deține o astfel de structurăredusă și copleșită de sistemele curente.
2.Poate că este momentul să discutam câte ceva despre identificare și anume identificarea generală. La ora actuală în România identificarea generală se face prin buletin, carte de identitate sau carte de identitate provizorie.
Întrucât emitem la intervale de timp acceptabile și în deplina siguranța documente care ne identifică poate că este momentul ca să acceptam prin excepție permisul de conducere sau pașaportul ca documente de identitate generală (exemplul este venit din practica altor țări).
Ar fi evitate o serie de evenimente neplăcute pentru cetățean.
3. Poate că fiind în punctul în care vorbim despre identitate în România este momentul să unificăm legislația având în vedere și rezidența pe teritoriul României cât și emiterea cărții de rezidență. Întrucât această legislație nu este punctul meu tare las doar un semn de întrebare.
4. Un alt moment de nedumerire este cel legat de posibilitatea emiterii carții de identitate simple sau a celei electronice minorului de orice vârsta. Înlocuiește aceasta carte certificatul de naștere care servește la identificarea minorului ?
În cazul unui răspuns pozitiv emiterea face sens, în cazul unui răspuns negativ nu vedem sensul acestei carți pentru minori. Mie personal nu mi-este clar.
5. Înțelegem că prin prezenta carte de identitate electronică se dorește in viitor reducerea tuturor funcționalităților cardului de sănătate la una singura – cea de identitate electronica sigura si eliminarea totală a actualului card de sănătate din viața cotidiană. Întrucât acest card a reprezentat o investiție semnificativă a statului roman poate că este de cuviință să fie anexat un punct de vedere al Casei Naționale de Sănătate în care să se prezinte succint proiectul cu datele economice si cu indicatorii realizați cât și amortizarea investiției făcute.
Nu este momentul și nici locul , însă fundamentarea si proiectul cardului de sănătate au fost proiectate cu funcționalități extinse ale acestuia cu avantajele care derivau din aceste funcționalități.
La ora aceasta multe țări din Uniunea Europeana gândesc proiecte complexe pentru cardurile de sănătate similare celui romanesc de acum câțiva ani.
În opinia noastră decizia de renunțare la cardul de sănătate trebuie riguros documentata, iar argumentul economiei eliminării acestuia folosit de către inițiatori re-discutat.
6. Nici un cuvânt în toata expunerea de motive cu privire la securitatea soluției gândite și daca aceasta este in conformitate cu fragila Strategie de Securitate a Guvernului României. Într-un cuvânt a face numai o afirmație ca oferă “cetățenilor – garanții suplimentare de securitate” fără a vorbi de soluția de securitate nu este suficient.
7. În expunerea de motive se folosește o interesantă tehnică de fundamentare. Astfel la punctul 2/1 Impactul asupra sarcinilor administrative -Implementarea reglementărilor ar trebui să determine dezvoltarea conceptului de „administrație electronică”, cu consecința corelării și simplificării procedurilor administrative.
Scopul investițiilor publice este să maximizeze beneficiile obținute de către societatea care le face. Scopul declarat al acestui proiect este emiterea unei cărți electronice de identitate care să asigure acces la serviciile electronice. La ora aceasta singurul serviciu electronic care face apel la un card electronic și care folosește si un certificat calificat este CEAS – Cardul National de Sănătate.
În concluzie, chiar daca ai o Strategie pentru Agenda Digitala și ai mai avut diverse comisii de tăiat hârtii folosirea condițional-optativului înseamnă a recunoaște finalmente că nu ai o aplicabilitate directa a instrumentului pe care îl propui (decât dacă îl legi de CEAS – Sistemul Cardului de sănătate)
Pentru ca de fapt tu nu ai nici conceptul, nici serviciile , însă vrei să introduci un instrument.
Concluzii si Propuneri
- Această reglementare propusă dezbaterii reprezintă un lucru extrem de pozitiv, care poate duce la evoluție. Intervenția de față reprezintă o analiză constructivă venită din partea unor oameni care au văzut la lucru interoperabilitatea și arhitectura orientata spre servicii din alte țări.
- Vorbim de o lege tehnică care a fost inițiată în diverse legislaturi și administrații și nu a trecut până acum , poate și datorită suprapunerii scopurilor sistemelor de identificare publică a persoanei cu cel al sistemelor asociate sănătații publice. Lipsa unui organism consultativ, colaborativ în care să se discute si să se decidă despre informație în administrația publică își pune amprenta și pe reglementarea în cauză
De fapt au trecut 27 de ani si Romania încă nu are o guvernanță reală adaptată realității în care trăim a proceselor de IT în administrația publică.
Este momentul să producem evoluția de la sisteme gândite insular si insularizat (adică fiecare pentru el) la servicii electronice în care cetățeanul să fie în centrul sistemului.
Din experiența proprie, administrația publică are în interior nuclee profesioniste cu experiență profesională de înaltă calitate. Tot ceea ce trebuie este să li se ofere încredere si un cadrul legislativ și operațional corespunzător.
Este momentul in care ROMÂNIA trebuie sa vorbească si să decidă despre guvernanța proceselor de IT in administrația publica (vom reveni într-o intervenție ulterioară)
Să fim bine înțeleși, IT este un domeniu in care în ultimii 25 de ani a produs schimbări majore.
Faptul că nu poți introduce o nouă reglementare în fiscalitate până nu ești pregătit operațional (metodologic, software, instruire, personal, etc.) ar trebui sa dea de gândit decidenților politici
3. O dezbatere publică în lipsa unui studiu de fezabilitate al acestui proiect de infrastructură critică (este vorba totuși de Registrul National de Evidenta al Persoanei) este foarte greu de realizat. În același timp nu avem o reglementare de politică publică care să oblige la realizarea unui studiu de fezabilitate pentru proiectele de infrastructură din sfera informaticii.
