De ce merge Klaus Iohannis in Secuime

Marţi, 11 iulie 2017, 19:55 Actualitate | Opinii

Vizita presedintelui Klaus Iohannis in Harghita si Covasna, anuntata pentru data de 18 iulie, merita toata atentia dupa negocierile esuate dintre UDMR si PSD la motiunea de cenzura care au tensionat intr-un mod fara precedent relatia majoritatii cu minoritatea. Seful statului cauta in mod evident reconectarea la comunitatea maghiara, intr-un moment delicat pentru ambele parti. Ce motive ar avea insa Iohannis sa mearga in Secuime, de ce acum si ce spera sa obtina de pe urma vizitei?

Cateva elemente de context pentru a intelege mizele vizitei presedintelui Iohannis in Secuime

• Au trecut mai bine de doi ani si jumatate de cand Klaus Iohannis a castigat alegerile in decembrie 2014. Cele mai mari scoruri le-a luat in cele doua judete, unde pana zi nu a calcat in calitate de presedinte. In Harghita a luat 79,78%  iar in Covasna 77,95”. A fost cea mai mare mobilizare a maghiarilor la vot din ultimii ani.

• Ultima vizita oficiala a unui sef de sat in Secuime a avut loc in 2001, cand Ion Iliescu a vizitat oficial cele doua judete. Traian Basescu mergea acolo destul de des impreuna cu sotia, dar a facut-o de fiecare data in vacanta, in calitate de persoana privata, nu de presedinte.

• Romania va sarbatori anul viitor suta de ani de la Marea Unire. Atmosfera va fi cu totul alta in Ungaria. Trianonul reprezinta motiv de doliu national pentru maghiari. In acest context tensionat in tara vecina vor avea loc in primavara alegeri generale. Este de asteptat, prin urmare, ca atat in Romania, cat si in Ungaria sa se intensifice abordarile ultra-nationaliste de pe pozitii de adversitate.
  

• La cateva zile dupa vizita presedintelui Iohannis, premierul Viktor Orban se va afla si el in Secuime. Pe data de 22 iulie, Orban va participa ca de obicei la scoala de vara de la Balvanyos (Tusnad). Orban are interese electorale directe. Cateva sute de mii de maghiari din Transilvania au deja dubla cetatenie, asadar drept de vot in Ungaria.
  

• In fine, n-a trecut nici o luna de cand Klaus Iohannis avertiza UDMR si PSD in timpul negocierilor la motiunea de cenzura „Atrag atenția PSD să nu introducă în pachetul de negociere chestiuni care nu trebuie negociate. Mă gândesc că nu trebuie să se negocieze vreun fel de autonomie pe criterii etnice. Sunt chestiuni care în România nu sunt dorite, nu trebuie negociate sub presiunea unei situații deosebite”, a declarat Iohannis pe 20 iunie. Amintim ca pachetul de solicitari formulat de UDMR a fost interpretat ca o forma de santaj politic, ridicand un nou val anti-maghiar in presa romaneasca.
  

Cam asa arata contextul in care presedintele Klaus Iohannis merge in Secuime. Oficial, tematica vizitei pare orientata pe teme economice si de dezvoltare regionala. Pe agenda figureaza o dezbatere cu autoritatile locale din Harghita, la Miercurea Ciuc, dar si o vizita la complexul monahal Sumuleu Ciuc (centrul spiritual al Secuimii).

Este de asteptat ca presedintele Iohannis sa incerce sa tempereze excesele autonomiste si abordarile radicale, sa transmita un mesaj de reconciliere in perspectiva lui 2018 si sa avertizeze asupra pericolului enclavizarii. Rezultatele proaste de la Bacalaureat si evaluare nationala din cele doua judete majoritar maghiare indica faptul ca in cateva decenii regiunea risca sa ramana fara vorbitori de limba romana.

Nu este clar insa ce va promisiuni va putea angaja presedintele Iohannis, cand guvernul lui Viktor Orban a trecut demult de la vorbe la fapte. Guvernul de la Budapesta a alocat recent fonduri pentru constructia a 28 de gradinite in Transilvania, care vor fi in proprietatea bisericilor maghiare. Orban mai finanteaza universitati, construieste scoli confesionale, locuinte pentru medici etc iar in ritmul asta maghiarii se vor intreba pe buna dreptate: noi de ce mai platim impozite statului roman?

Ce le-ar putea spune Iohannis despre dezvoltare si riscul enclavizarii, cand statul roman n-a fost in stare sa construiasca o autostrada care sa treaca prin Secuime, sa lege Targu Mures de Iasi de pilda. O infrastructura rutiera buna i-ar fi integrat mai mult decat zeci de programe si vorbe frumoase, o autostrada i-ar fi scos din izolare si obligat pe secui din ratiuni pur economice sa invete romaneste.

In plus, cand economia merge, cand cetatenii prospera, nationalismul pierde teren.

Totusi, presedintele Iohannis nu va putea evita subiectele delicate: problema steagurilor, respectarea legii administratiei publice locale, utilizarea limbii materne in administratie, placutele bilingve pe strazi etc. Iar aici are o mica problema. Cum sa-i convinga ca-i pasa in mod real de toate aceste probleme sensibile cand le-a ignorat de la inceputul manatului pana azi? Mai mult, anul acesta a  fost prima data cand pe data de 15 martie seful statului nu le-a adresat maghiarilor un mesaj de ziua lor.

Chiar daca scurta vizita vine cam tarziu iar presedintele  pare sa-si fi depasit cu greu complexul de minoritar (nu are, de exemplu, un consilier pe probleme de minoritati), este foarte bine ca statul roman le transmite maghiarilor, cea mai importanta etnie de pe teritoriul sau, ca nu i-a abandonat.

Dar ceva imi spune ca presedintele Klaus Iohannis a luat in calcul si interesele sale politice pe termen mediu si lung cand a programat vizita in Harghita si Covasna. Nu cred ca a actionat doar in numele ingrijorarilor legitime ca regiunea risca enclavizarea.

Este la jumatatea mandatului, iar daca doreste sa-si meninta cota de popularitate ridicata in randul comunitatii maghiare se vede obligat de pe acum sa joace rolul de mediator si sa manifeste interes fata de problemele din Secuime. Al doilea mandat depinde mult si de votul lor.

Apoi, nu se stie niciodata cum evolueaza relatiile cu Liviu Dragnea si PSD. Daca se va ajunge din nou la un referendum de suspendare tot din cauza viziunilor diferite despre justitie si lupta anticoruptie la fel cum s-a intamplat cu Traian Basescu? Daca se ajunge aici, presedintele Iohannis va fi nevoit sa joace cartea mobilizarii la vot, deoarece spre deosebire de 2012 referendumul va fi valabil cu 30% prezenta la vot.

Daca tot vorbim despre justitie, poate n-ar fi o idee rea ca presedintele Klaus Iohannis sa le vorbeasca secuilor despre cum i-a saracit si pe ei coruptia. La maghiari exista o ruptura chiar mai mare decat la romani intre electorat si liderii lor politici din UDMR, care se prezinta drept victimele majoritatii si tinta rafuielilor cu motivatie etnica de fiecare data cand procurorii anti-coruptie intra in afacerile lor.