Instabilitatea politica se adanceste in Republica Macedonia in urma violentelor din legislativul tarii, in seara de 27 aprilie 2017, cand un grup de nationalisti macedoneni patrund in Parlamentul de la Skopje in timpul sedintei de numire al unui nou presedinte al legislativului. In urma alegerilor parlamentare din decembrie 2016, partidul de centru-dreapta al fostului prim-ministru Nikola Gruevski castiga alegerile legislative, obtinand 51 de locuri in Parlament, cu doua in plus fata de social-democratii lui Zoran Zaev. O majoritate fragila, rasturnata in final de Zaev in urma formarii unei coalitii cu partidele etnice albaneze din Macedonia. Rasturnarea scorului permite noii aliante social-democrate-SDSM sa numeasca presedintele parlamentului si al guvernului. Intelegerile din interiorul coalitiei au rezultat propunerea unui etnic albanez, Talat Xhaferi, in fruntea Parlamentului de la Skopje, lucru ce a reaprins scanteia conflictului inter-etnic dintre albanezi si macedoneni.
Aceasta nu este primul conflict intre nationalistii macedoneni, reprezentati de partidul lui Gruevski (VMRO-DPMNE) si factiunile politice albaneze. Din 1991 pana in prezent, Republica Macedonia a avut diverse tensiuni etnice. De exemplu, din ianuarie pana in noiembrie 2001 a avut loc un razboi de gherila desfasurat in Nord-Vestul tarii intre Armata Nationala de Eliberare a albanezilor din Macedonia (UCKM), grupare de gherile albaneza afiliata Armatei de Eliberare a Kosovo si fortele de ordine ale guvernului. La acea vreme UCKM era condusa de Ali Ahmeti, actualul lider al partidului albanezilor din Republica Macedonia, Uniunea Democrata pentru Integrare (BDI). Conflictul s-a incheiat prin Pacea de la Ohrid, rezultatul fiind obtinerea drepturilor etnice de catre albanezi, ei reprezentand 20%-25% din totalul populatiei de 2 mil. de locuitori pe care ii are Republica Macedonia.
In ultimii 20 de ani, scena politica macedoneana a fost dominata de doua mari partide, VMRO-DPMNE si SDSM. De cele mai multe ori, formarea majoritatii parlamentare si a guvernului s-a realizat prin diferite coalitii, principalele doua partide reusind sa adune in jurul lor diverse formatiuni politice de mici dimensiuni. Astfel, VMRO-DPMNE a reusit sa castige alegerile parlamentare si sa formeze guverne in 1998, 2006, 2008, 2011 si 2014, in timp ce SDSM a castigat doar in 1994 si 2002.
Succesul VMRO-DPMNE este datorat ideologiei partidului, acesta fiind unul conservator, care promoveaza nationalismul macedonean. Un alt aspect il constituie apartenenta istorica a denumirii partidului, Organizatia Revolutionara Interna Macedoneana (VMRO). Organizatia a fost la sfarsitul sec. XIX - inceputul sec. XX prima organizatie politica si paramilitara de lupta impotriva dominatiei otomane in Balcani. In prezent nu mai putem vorbi de o dominatie a otomanilor in Balcani, dar dupa Razboiul din Kosovo si conflictul din 2001, in Republica Macedonia s-a conturat asa numita "albanofobie". Dupa aceste evenimente VMRO-DPMNE s-a declarat principalul actor politic, proclamand ca misiune controlul asupra expansiunii albanezilor pe teritoriul republicii, promovand aceasta doctrina nationalista aparte care va prinde tractiune in spatiul public macedonean. Chiar daca au mai existat coalitii de guvernare ale VMRO-DPMNE cu partide etnice albaneze, de exemplu coalitia din 2006-2008, au existat mereu disensiuni intre liderii VMRO si minoritatea albaneza.
Citeste articolul integral si comenteaza pe Contributors.ro
