UE e intr-un moment crucial dupa Brexit si cauta solutii pentru supravietuire. Una dintre ele inseamna renuntarea la balastul reprezentat de statele periferice din punct de vedere politic si continuarea integrarii nucleului dur. Pentru Romania, e o chestiune de viata si de moarte: pierderea contactului cu nucleul dur si instalarea in statutul de periferie inseamna condamnarea la subdezvoltare. Cu lideri profund anti-europeni precum Liviu Dragnea si Tariceanu, Romania risca sa piarda aceasta batalie politica incredibil de dura, dusa deocamdata in culise.
Scenariul Europei cu mai multe viteze sau al Europei in cercuri concentrice se discuta in UE de citiva ani, dar Brexitul a relansat dezbaterile interne. Pe scurt, diferiti lideri ai UE, dar si lideri ai unor state membre puternice vor sa nu mai piarda timpul cu convingerea unor tari conduse de lideri eurosceptici (Ungaria, Polonia, de exemplu) ca e nevoie de mai multa integrare si sa impuna un model de dezvoltare a UE impartita in functie de "ambitiile" fiecarei tari. Dar asta inseamna ca tarile ramase in afara nucleului dur condus de Franta si Germania vor avea tot mai putin acces la instrumentele de dezvoltare (fonduri UE, asistenta tehnica, cooperare). Vor ramine in prima faza intr-o periferie politica, urmind sa fie sacrificate ulterior si scoase din UE daca asta ajuta la supravietuirea unei Uniuni Europene cu adevarat consolidate in jurul motorului franco-german.
Romania trebuie sa faca tot posibilul sa evite un asemenea scenariu. Interesul suprem e sa raminem alaturi de statele mari, ca sa putem reduce decalajul de dezvoltare si ca sa ne asiguram securitatea. Pozitionarea Romaniei alaturi de euroscepticii si nationalistii din grupul de la Visegrad (Ungaria, Cehia, Polonia si Slovacia) ar fi o catastrofa politica. Traian Basescu si Klaus Iohannis au jucat constant pe apropierea Romaniei de nucleul dur al UE si refuzul apropierii de grupul de la Visegrad. Anul trecut, cind a avut loc referendumul pentru Brexit, premierul Ciolos a interpretat aceeasi partitura.
Despre pozitia lui Sorin Grindeanu, actualul premier, nu avem prea multe detalii. In intilnirea cu premierul maltez si in discutiile cu oficialii europeni, Grindeanu a a verbalizat aceeasi pozitie ca Iohannis, adica refuzul unei solutii UE cu mai multe viteze. Dar vorbele, in cazul sau, nu sint suficiente; credibilitatea premierului a fost zdruncinata puternic dupa adoptarea OUG 13. E nevoie de fapte concrete ca sa fim convinsi ca si Grindeanu intelege miza uriasa a pozitionarii Romaniei in negocierile complicate din interiorul UE.
Ce stim insa e ca cealalta putere politica a momentului, Parlamentul Romaniei, e condusa de doi lideri profund anti-europeni: Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu. La ei, declaratiile politice nu mai conteaza; faptele arata ca ar scoate miine Romania din UE daca asta ar insemna sa scape de problemele cu Justitia si sa-si prezerve puterea politica.
Dragnea a dat joi un comunicat in care respinge UE cu doua viteze, incercind sa pozeze intr-un barbat de stat rational. Credibilitatea lui e zero. E acelasi Dragnea care s-a facut ca nu stie de OUG 13 care il scapa de proces, e acelasi om care, intrebar ce a facut cu milionul de euro primit de la un amic, a spus ca si-a cumparat cocotieri. Dupa aventura politica in care a tirit Romania de la cistigarea alegerilor, cind sase tari i-au spus ca pericliteaza statutul international al tarii, Dragnea e necredibil si nefrecventabil.
Mai mult: Dragnea continua demolarea justitiei in Parlament. Initiative parlamentare cu potential nuclear sint plantate in legislativ si asteapta momentul prielnic ca sa fie adoptate.
Dar atacul condamnatului Dragnea la stabilitatea Romaniei nu se da doar in domeniul Justitiei. Cu ajutorul docilului Grindeanu, Dragnea a inceput o aventura economica incredibil de periculoasa: cadouri post-electorale, in incercarea de a cumpara bunavointa populatiei. Dar riscul de derapaj bugetar e imens, mai ales ca baronii PSD au rezervate fonduri inepuizabile pentru furt din banii publici, via alocarile netransparente si discretionare facute cu mina lui Sevil Shhaideh.
Comisia Europeana, dar si partenerii credibili din tara atrag atentia asupra derapajelor iminente daca Romania isi continua aventura economica inceputa deja in forta. Echilibrele macroeconomice sint fragile, la fel cum reformele din justitie sint reversibile. Or, o Romanie vulnerabilizata in cele doua domenii nu poate emite pretentii in interiorul UE.
Nu putem, pur si simplu nu vom fi credibili, sa cerem sa stam alaturi de nucleul dur din UE cind noi ne distrugem singuri economia si justitia. Nimeni nu va vrea sa se asocieze cu o tara atit de instabila. Nici un lider din Franta ori Germania nu va putea justifica pentru publicul intern necesitatea ca Romania sa ramina in prima linie a UE, atit timp cit Romania nu mai e o poveste de succes. Nimeni nu vrea sa se asocieze cu o tara debila economic si lipsita de instrumentele de combatere a coruptiei.
Aici e miza uriasa pentru Romania: stabilizarea economica si continuarea luptei anticoruptie. Vi-i imaginati pe Dragnea si Tariceanu garantind cele doua obiective majore? Nici eu.
Daca la Dragnea si Tariceanu e imposibil sa le fie schimbate convingerile profunde, in cazul lui Grindeanu mai exista, probabil, o sansa. A dovedit-o cind a abrogat OUG 13, sub presiunea strazii si a partenerilor externi.
Cind a fost la Bruxelles, liderii europeni l-au incurajat pe Grindeanu sa se rupa de Dragnea, de politica distructiva a condamnatului care conduce PSD. Grindeanu da tot mai multe semnale ca a inceput procesul de cistigare a independentei politice fata de Dragnea,dupa cum a scris aici Dan Tapalaga. Ramine de vazut daca Dragnea are eventuale instrumente de santaj prin care sa-l readuca pe Grindeanu sub comanda lui, sau daca Grindeanu are suficienta motivatie si curaj politic ca sa se desprinda.
Paradoxal, Romania e ajutata acum de protestele masive din strada. Ele au proiectat in UE imaginea unei tari in care populatia e majoritar pro-europeana (rara avis in UE), o tara in care populatia respinge coruptia si populismul si sprijina reformele. Aceasta rebrenduire a Romaniei ii va ajuta pe partenerii nostri din UE sa proiecteze pentru publicul lor intern imaginea unei tari care merita si trebuie sa ramina alaturi de nucleul dur din UE. Dar, pentru ca Romania sa ramina pe orbita democratica, e nevoie sa scapam de Dragnea si Tariceanu de la conducerea Parlamentului. E treaba PSD si ALDE sa isi aleaga noi lideri, mai apropiati de obiectivele strategice ale Romaniei.
Revenim la Grindeanu: premierul e, in mod evident, tentat de o ruptura cu Dragnea, pentru ca stie ca pe termen lung e mai benefic pentru cariera lui politica sa joace alaturi de UE decit sa joace alaturi de un lider autoritar, pe deasupra condamnat si indezirabil.
Un alt semn ca Grindeanu incearca sa iasa de sub tutela lui Dragnea e apropierea de pozitiile lui Iohannis pe temele majore. Dupa ce a a acceptat cererea presedintelui pentru alocarea a 2% pentru MApN, Grindeanu se pregateste sa reformeze educatia impreuna cu comisia prezidentiala de profil.
In citeva luni vom sti daca Romania alege sa mearga alaturi de fondatorii UE sau daca cedeaza la cintecele de sirena ale anti-europenilor precum Viktor Orban. 2017 e anul decisiv pentru Romania si viitorul ei in UE. In 2018 va fi luata decizia definitiva despre directia Uniunii Europene. Daca va fi pus in practica scenariul posibil (nu stiu daca si probabil) al unei Europe cu mai multe viteze, putem fi siguri ca Dragnea si Tariceanu vor face tot posibilul ca Romania sa intre in marsarier.
2
7
