Criminalitatea nu se oprește la frontierele naționale, nici în UE, nici în alte părți ale lumii. În ultimii 20 de ani s-au depus numeroase eforturi pentru a îmbunătăți cooperarea în ceea ce privește combaterea activităților infracționale transfrontaliere. Cei mai mulți dintre noi am muncit împreună, fie ca procurori de legătură pentru o altă țară a UE, fie ca membri ai unor echipe comune de anchetă în cadrul Eurojust. Însă nu este suficient: colectarea de probe în străinătate continuă să fie un proces prea lent, iar anchetele simultane, mai rapide, durează și ele prea mult. Procedurile de cooperare sunt mult prea adesea blocate la frontierele naționale, ignorând realitatea actuală din Europa, în care oamenii, inclusiv infractorii, circulă liber.

Îndemnăm statele membre ale UE să instituie cât mai repede Parchetul European.

Economiile noastre și banii contribuabililor UE merită să fie mai bine protejați împotriva activităților infracționale. În fiecare an, bugetele naționale și bugetul UE înregistrează pierderi de cel puțin 50 de miliarde EUR aferente veniturilor provenite din TVA din cauza infracțiunilor transfrontaliere. Frauda ar trebui să fie abordată în mod eficient: existența unui Parchet European va face ca lupta UE împotriva criminalității să ajungă la o nouă dimensiune, depășind simpla cooperare.

În ce vor consta schimbările? Parchetul European va fi un organ puternic, independent și eficient de urmărire penală, căruia i se vor conferi competențele necesare în materie de cercetare și de urmărire penală. Acesta va acționa la nivelul UE, în toate statele membre participante, în care va lupta împotriva fraudei, a criminalității organizate, a corupției la nivel înalt și a fraudei sofisticate de tip carusel. Fondurile UE ar trebui să contribuie la stimularea creșterii, la combaterea șomajului, la susținerea egalității economice și sociale, precum și la consolidarea educației și a cercetării, și nu ar trebui să ajungă să finanțeze activități infracționale. Parchetul European va putea proteja mai bine acest obiectiv.

Acest organ va fi structurat sub forma unui birou unic și descentralizat pentru a garanta existența unor canale de comunicare fluide și pentru a evita barierele lingvistice. Personalul său va fi în măsură să își desfășoare activitatea, în timp real, în toate statele membre participante și să ia parte la schimburi de informații permanente, la investigații polițienești coordonate, la punerea sub sechestru a bunurilor/înghețarea activelor cu promptitudine și la arestări. Toate aceste operațiuni se vor derula în conformitate cu o strategie europeană comună în materie de cercetare și urmărire penală. Funcționând sub controlul instanțelor naționale și europene, Parchetul European se va asigura, de asemenea, că dreptul la apărare, inclusiv dreptul la un proces echitabil, vor fi păstrate în cadrul procedurilor.

Având experiență în materie de urmărire penală la nivelul UE, credem cu tărie în valoarea adăugată a Parchetului European. Pentru ca aceste avantaje să devină tangibile, facem apel la țările UE, îndemnându-le să finalizeze negocierile inițiate în 2013 și să adopte instituirea acestui organ cât mai curând posibil.

Sperăm ca în următorii ani să putem asista la activitatea Parchetului European de combatere a criminalității transfrontaliere.

Semnatari:

România: Augustin Lazăr – Procuror general al României și Anca Jurma, Procuror șef al Serviciului de cooperare internațională și programe din cadrul DNA

Belgia: Cédric Viscart de Bocarmé- Procuror federal

Bulgaria: Daniela Masheva – Procuror la departamentul analitic din cadrul Biroului de Casație al Procurorului Suprem; Tsvetomir Yosifov – Șeful departamentului internațional din cadrul Biroului de Casație al Procurorului Suprem

Grecia: Dimitriou-Vassilopoulou – Procuror general al Greciei

Spania: Rosa Ana Moran Martinez – Procuror senior și din partea rețelei spaniole de procurori în cooperare judiciară

Franta: Catherine Pignon, Președintele Colegiului Procurorilor Generali

Lituania: Tomas Krusna, Procuror șef la Biroul General al Procurorilor