De ce s-a simtit Hollande in Romania mai bine ca acasa. O vizita cu impact politic major

Marţi, 13 septembrie 2016, 17:22 Actualitate | Opinii

Plecat sa cucereasca Europa cu o zestre de doar 13% popularitate acasa, Francois Hollande a facut la Bucuresti figura unui lider hiper-activ, cu solutii pe multe dosare importante si dispus la negociere pe teme contondente. Aflat la finalul unui mandat complicat, cu popularitatea scazuta acasa si atacat in estul Europei pentru pro-europenismul sau, Hollande a venit intr-o tara aliata extrem de deschisa la colaborarea economica si dialogul politic cu Franta, o tara francofona in care liderii politici si cei de opinie l-au primit aproape unanim cu simpatie.

El a facut un cadou politic neasteptat pentru Klaus Iohannis: deschiderea usii Schengen, pe care Sarkozy ne-o trintise in nas. Dar semnificatia majora a vizitei e alta. Apropierea Romaniei de nucleul dur al UE.

Romania are citeva obiective strategice legate de UE.

• Primul obiectiv: pastrarea Uniunii si prevenirea unui episod dramatic similar cu Brexitul.

• Al doilea obiectiv: alipirea la nucleur dur al UE (statele fondatoare) si evadarea din periferia politica reprezentat acum de tari precum membrele grupului Visegrad (Ungaria, Cehia, Slovacia, chiar si Polonia) ori Bulgaria. Sint tari despre care liderii europeni cred ca nu mai aduc plus-valoare Europei, tari care refuza sa participe la rezolvarea problemelor comunitare; mai mult, creeaza probleme suplimentare intr-o UE si asa slabita.

Cum poate insa o tara ca Romania, macinata de coruptie, instabilitate politica, birocratie sufocanta si lipsa de competitivitate economica, sa se apropie de nucleul dur european? Prin furnizarea de solutii, prin asumarea unor pozitii constructive (scuzati limba de lemn, n-am gasit alta rima :) pe teme complicate.

Un exemplu e lupta impotriva terorismului. O tema esentiala pentru Franta, zguduita de atentate care erodeaza increderea cetatenilor in elita politica si hraneste ascensiunea partidului ultra-nationalist si anti-european al lui Marine Le Pen. Romania a fost un early adopter al unor initiative comunitare, precum Programul PNR pentru controlul circulatiei persoanelor care tranziteaza prin aeroporturi. Mai mult: Romania a fost pro-activa in schimbul de informatii cu celelalte state membre UE, a investit enorm in securizarea frontierelor. Politic, a jucat in cele din urma corect in dosarul cotelor obligatorii de imigranti: si-a precizat ferm opozitia fata de solutia sustinuta de Germania, Franta si Comisia Europeana, dar s-a supus deciziei majoritatii. (E drept ca Romania nu are problema altor tari, confruntate cu numere mari de migranti).

Cu aceste atuu-uri in mina, Romania a continuat sa caute o solutie pentru intrarea in Schengen. De ce e atit de important Schengen, pina la urma? Politic e esential: nu poti pretinde ca faci parte din nucleul dur al UE daca nu esti parte din Schengen si, cit mai rapid posibil, din zona Euro.

Iar Hollande a livrat la Bucuresti o promisiune politica mare, care il va costa acasa. Pentru ca e aproape sinucigas pentru un lider francez confruntat cu ascensiunea unor puternice forte anti-europene sa vorbeasca despre largirea spatiului Schengen. Vom vedea in curind reactiile politice din Paris la anuntul (e drept ca pe o voce joasa) facut de Francois Hollande la Bucuresti.

Promisiunea facuta de Hollande vine si in ajutorul lui Iohannis. Dincolo de atu-ul in confruntarea politica, Iohannis va fi vazut de jucatorii interni ca un tip care poate sa rezolve probleme. Pe de alta parte, aceasta vizita va fi exploatata inevitabil in plina campanie de toti adeptii teoriilor conspirationiste si nationaliste in frunte cu PSD, care incearca sa-i descrie pe tehnocrati drept unelte ale strainilor. Vizita lui Hollande le va servi drept dovada ca Ciolos e omul francezilor, Iohannis al nemtilor si ca Romania a incaput pe mana "capitalului strain". O prostie evident, dar distractia a inceput deja si e de asteptat sa se inteteasca pe masura ce ne apropiem de alegeri.

Asadar, Romania incearca acum sa intoarca in favoarea ei o conjunctura complet nefavorabila pe plan european. A mai facut-o o data in istoria recenta: asa si-a asigurat intrarea in NATO, pe fondul nevoii de aliati ai SUA in lupta antiterorista.

Hollande a mai livrat in Romania si in plan economic. Intr-o tara flaminda de investitii, a participat la inaugurarea fabricii Airbus de la Ghimbav. Semnificatia economica e mare: practic, Airbus repeta ce a a facut deja Renault la Mioveni. Daca experimentul va reusi, atunci in zona va aparea un intreg ecosistem economic din sectorul aeronautic, o industrie in care Romania a avut cindva o traditie reala.

Dar investitia Airbus de la Ghimbav are si o semnificatie strategica: reprezinta intrarea Romaniei in industria europeana de aparare, pe care Franta si-o doreste atit de mult. Un club dominat de citeva companii extrem de puternice, care vor concura cu cele americane pentru bugetele europene de aparare. Ei, si aici ajungem la mica problema politica pe care Romania trebuie sa o rezolve. Mergem cu Europa sau mergem cu America in politica de securitate?

O aparare comuna europeana poate fi un concept periculos pentru o tara ca Romania. Franta si Germania isi doresc, intr-un anumit grad, decuplarea de SUA. Stim sigur ca Rusia isi doreste enorm ruperea legaturilor trans-atlantice. La fel de sigur stim ca venirea (posibila) a lui Trump ca presedinte al SUA din iarna va aduce o distantare a Americii de Europa. Ce vrea sa faca Romania, a carei securitate e asigurata acum in cea mai mare parte de Parteneriatul Strategic cu SUA? Klaus Iohannis a dat raspunsul corect in conferitna de presa comuna cu Hollande: "Nu dorim sa dezvoltam o initiativa care inlocuieste formatul NATO, ci dorim o initiativa care vine in completarea si lucreaza impreuna cu formatul NATO". Dar despre acest subiect vom mai vorbi.

Inapoi la Hollande si dosarele fierbinti. Sa remarcam ca presedintele francez a deschis din proprie initiativa subiectul extrem de spinos al liberei circulatii a lucratorilor detasati. Aici, Romania si Franta au abordari complet diferite, intr-o problema care poate crea tensiuni enorme. Companiile franceze depling dumpingul facut de companiile romanesti, companiile romanesti au nevoie de un avataj competitiv in batalia inegala cu capitalul occidental. Dar Hollande a semnalat deschiderea catre negocieri si compromisuri.

Pentru Romania si Franta, vizita de stat a lui Hollande a fost si un turnesol pentru a intelege unde se afla acum UE si care sint marile falii din interiorul unei constructii politice aflate in criza. Peste trei zile, Hollande si Iohannis se vor intilni la Bratislava, la Consiliul European informal care va discuta strategia de reformare a UE post-Brexit. Vom vedea cum se pozitioneaza fiecare tara, cum se traseaza liniile de demarcatie intre marile grupuri de tari si ce atuuri avem. Daca avem.