Doua scandaluri recente (cel cu indemnizatiile de maternitate de zeci de mii de euro si proiectul de modificare a Codului fiscal) m-au facut sa ma intreb daca oamenii si institutiile (tot oameni pana la urma) care reglementeaza in Romania isi inteleg rostul.
Daca le e clar ca acele reglementari nu sunt un scop in sine, nici macar un mijloc de a atinge nu stiu ce tinte de natura fiscala, bugetara, sociala sau de alta natura si nu pot fi tratate ca niste “lucrari” independente care nu au legatura cu principii fundamentale care definesc drepturile omului sau rolul statului.
Cum poti sa acorzi indemnizatii de maternitate fara plafon superior avand la baza un fond unde contributiile sunt plafonate? Daca platesti la CAS (sursa de finatare a indemnizatiei) avand ca baza de impunere nu intreg venitul ci “doar” 5 salarii medii brute cum poti sa acorzi indemnizatii neplafonate la acelasi nivel? Omul nu a platit pentru intreg venitul obtinut, caz in care era justificata neplafonarea.
La concret daca platea CAS pentru venituri de 42.000 euro lunar avea tot dreptul sa primeasca 35.000 (desi si aici trebuie purtata o discutie privind calculul de sustenabilitate, perioade de cotizare)… dar el platea de fapt pentru vreo 3000, cat este plafonul maxim de impunere, si acum primeste pentru 42.000
In reglementarea anterioara era un plafon (3400) o alta aiureala, scoasa din burta, care nici ea nu avea o explicatie logica, de ce 3400? Cand tu plateai CAS (maxim) pentru aproape 10.000 acela trebuia sa fie plafonul pentru toate categoriile de “contrapartide” pe care le primesti din fondul unde contribui. Dupa cat platesti, nivelul la care esti asigurat.
Aici va trebui sa ne lamurim si daca acei reglementatori inteleg notiunile de impozit, taxa sau contributie la un fond anume. Se pare ca nu, cel mai bun exemplu fiind denumirea TVA (taxa) care este de fapt un impozit indirect, pentru care nu primesti nimic in schimb. Ca la orice impozit. Banii sunt folositi apoi la gramada, in bugetul de stat. Primesti ceva, dar nu stii ce,cat si cand…
La taxa pentru “ceva” bani merg intr-un fond unde sunt folositi pentru acele ceva clar – aia de poluare ar trebui sa mearga la diminuarea poluarii, nu?, cel putin in teorie, iar la contributii e si mai si, banii merg si mai concret, banii de pensii la pensii, aia de somaj la somaj, snatatea la sanatate… tot in teorie)
Al doilea caz se refera la proiectul de ordonanta al dlui Biris, specialist cu reputatie de tehnocrat de rasa, care confirma, daca mai era cazul, ca are ceva cu PFA-urile, ca nu intelege Codul fiscal prin prisma fundamentelor, a principiilor ci prin cea a holdingurilor, a multinationalelor, a acelei categorii de clienti pentru care a facut consultanta. Asta e, proiectul are si parti bune (ar fi benfic ca pe fluturas angajatul sa vada costul total al angajatorului cu munca lui si cat este de jumulit de fisc) dar si o groaza aiurea in care principiul echitatii, al contributiilor egale la venituri egale (pe caprarii) este facut varza. Nu ca n-ar fi fost si in Codul vechi, dar o revizuire pe fond avand la carma un tehnocrat renumit ar fi trebuit sa arate altfel. Cel putin in viziunea unui mic antreprenor, nu a unei mari corporatii.
Pornind de la aceste cazuri concrete, avand oaresce experienta ca platitor de taxe si impozite in cel putin 4 “scheme” (PFA, venituri agro, SRL,salariale) voi incerca o abordare principiala a problemei impozitarii. Pentru a intelege in final logica impozitarii.
De ce este necesara impozitarea? Cat de mare sau de mica? Care sunt principiile pe care trebuie sa le avem in vedere? Respecta Codul Fiscal aceste principii? Sunt suficiente? Care este lantul de “subordonare” al principiilor? De unde pornim pentru a putea judeca ce conditii trebuie sa indeplineasca reglementarile din Codul fiscal? Cam multe intrebari…la care pare sa nu se gandeasca onor reglementatorul nostru. Si la care raspunsurile nu sunt tocmai simple.
Logic ar trebui sa pornim de la ceva drepturi fundamentale, sa vedem apoi care este rolul statului in a asigura ceea ce nu se poate asigura individual, din ce surse (evident bugete colectate prin taxare) si, in final, sa incercam sa vedem in ce masura Codul fiscal respecta aceste principii.
Documentele care definesc aceste trepte ar fi, in interpretarea mea:
-Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene
-Constitutia Romaniei
-Codul fiscal
-Alte legi care reglementeaza cum se folosesc banii colectati.
1. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene
Carta este un document care prezinta succint drepturile fundamentale ale cetatenilor Uniunii Europene, fiind un fel de cadru general, principial, obligatoriu sa fie respectat de legislatiile concrete ale statelor membre.
Ca la noi e “altcumva” banuiti, e ceva intrat in folclor (“ca la noi la nimeni”),nefiind de specialitate va pot indica doar un link unde specialisti in domeniu explica, facand referire la cazuri concrete, cum sta treaba
Pe scurt, “judecătorul de contencios constituțional din România alege, fără nicio motivare suplimentară, să nu „importe” standardul de protecție conferit prin Cartă la fel cum a recepționat protecția conferită de alte instrumente internaționale ce privesc drepturi fundamentale și să ignore faptul că inclusiv CEDO folosește dispozițiile din Cartă pentru a interpreta evolutiv propriile norme conținute în Convenție. Prin urmare, Curtea Constituțională refuză aplicarea necondiționată a Cartei raportat laart. 20 din Constituție.” concluzioneaza autoarea articolului din link.
Carta este structurata pe cateva categorii de drepruri privind:
-demnitatea
-libertatile
-egalitatea
-solidaritatea
-drepturile cetatenesti
-justitia
Plus, un capitol continand reglemntari cu caracter general, pentru a usura interpretarea.
In mod normal constitutiile fiecarui stat din UE ar trebui sa respecte aceste “chestiuni” fundamentale, care nu sunt detaliate excesiv, lasand o buna marja de interpretare, functie de specificul national, dar trasand cumva si limite care nu pot fi eludate.
Pe noi ne intereseaza, din perspectiva Codului fiscal capitolelee referitoare la libertati, egalitate si solidaritate.
Cum interpretam, de ex, in cazul indemnizatiei de 35.000 de euro? Carta “zice” asa:
Articolul 34
Securitatea socială și asistența socială
(1) Uniunea recunoaște și respectă dreptul de acces la prestațiile de securitate socială și la serviciile sociale care acordă protecție în caz de maternitate, boală, accident de muncă, dependență de alte persoane sau bătrânețe, precum și în caz de pierdere a locului de muncă, în conformitate cu normele stabilite de dreptul Uniunii și de legislațiile și practicile naționale.
(2) Orice persoană care are reședința și se deplasează în mod legal în cadrul Uniunii are dreptul la prestații de securitate socială și la avantaje sociale, în conformitate cu dreptul Uniunii și cu legislațiile și practicile naționale.
(3) Pentru a combate marginalizarea socială și sărăcia, Uniunea recunoaște și respectă dreptul la asistență socială și la asistență în ceea ce privește locuința, destinate să asigure o viață demnă tuturor celor care nu dispun de resurse suficiente, în conformitate cu normele stabilite de dreptul Uniunii și de legislațiile și practicile naționale.
Vorbim explicit de servicii sociale care acorda protectie in caz de maternitate. Mda, 35.000 euro primiti pentru o “asigurare” avand ca baza de impunere 3000 de euro o fi “protectia”? Mie mi se pare altceva, jaf legal avand ca baza incompetenta legiuitorului. Sau poate altceva si mai grav…
Bun, ce mai zice carta?
Articolul 52
Întinderea și interpretarea drepturilor și principiilor
Orice restrângere a exercițiului drepturilor și libertăților recunoscute prin prezenta cartă trebuie să fie prevăzută de lege și să respecte substanța acestor drepturi și libertăți. Prin respectarea principiului proporționalității, pot fi impuse restrângeri numai în cazul în care acestea sunt necesare și numai dacă răspund efectiv obiectivelor de interes general recunoscute de Uniune sau necesității protejării drepturilor și libertăților celorlalți.
Nu cumva acordarea acestor indemnizatii uriase aduce atingere drepturilor celorlalti cetateni, indreptatiti sa primeasca si ei ajutoare sociale? Este corect ca vreo 0,7% sa primeasca cca 20% din totalul indemnizatiei? Oare contributiile lor , a celor 0,7% acopera 20% din totalul fondului alocat? Atunci nimeni nu ar avea nimic cu ei…
Evident ca nu, din cauza plafonului.
Vorbim deci deun caz clar de tratament discriminatoriu, la plata vs “drepturi”, unul care produce pagube in drepturile celorlati, micsorand suma ramasa disponibila.
Daca avem “restrangeri” (plafon) la plata nu este normal sa avem, in aceleasi conditii, si restrangeri la “protectie”? La acelasi plafon.
Nu ca ar fi ceva nou, jaful asta legal este explicat inca de pe vremea lui Bastiat, iar la noi pare sa fi devenit regula. Vorbim de cel mai pervers mod prin care o parte a populatiei este jefuita de alta, jaf care poate aduce pagube, in final, si celor care cred (cine se mai oboseste sa faca socoteli?) ca au profitat (cazul ratei de inlocuire a veniturilor salariale prin pensie este unuil “scoala”). De remarcat si lipsa de transparenta privind nr de contribuabili la CAS si CASS, ce sa mai vorbim de analize centrate pe sustenabilitate.
2. Constitutia Romaniei
Constitutia expliciteaza mai multe drepturi fundamentale in 32 de articole distincte (cap II art 22-53), nu-mi dau seama daca sunt asezate exact pe Carta, pare imposibil avand in vedere perioadele in care au fost concepute, nu voi dezvolta , pe noi ne intereseaza Codul fiscala acum.
Art. 56 – Contribuţii financiare
(1) Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice.
(2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale.
(3) Orice alte prestaţii sunt interzise, în afara celor stabilite prin lege, în situaţii excepţionale.
Sa retinem formularea “äsezarea justa” a sarcinilor fiscale. Cam “larga”…dar asta e, o vom regasi dezvoltat in CF.
Tot in constitutie ni se spune si ce rol are guvernul
Art. 102 – Rolul şi structura
(1) Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.
(2) În îndeplinirea atribuţiilor sale, Guvernul cooperează cu organismele sociale interesate.
(3) Guvernul este alcătuit din prim-ministru, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică.Cam prea scurt despre rolul guvernului, cred ca subiectul trebuia tratat un pic mai pe larg, in sensul mentionarii ca programul Guvernului trebuie sa respecte tratatele europene la care am aderat, ar trebui sa aiba ceva limitari macro in folosinta banului public, ma gandesc la MTO, recomandat a fi introdus la nivel de Constitutie. Programul de guvernarea acceptat de Parlament poate fi unul care sa ne bage-n mama crizelor, cat se poate de legal, constitutional, si sa faca imposibile drepturile si libertatile, tot constitutionale. Cum ar fi art 47
Art. 47 – Nivelul de trai
(1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.
(2) Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Cetăţenii au dreptul şi la măsuri de asistenţă socială, potrivit legii.
Logica ar fi cam asa: avem dreptul la un trai decent. Cum masuram decenta? Suntem in coada clasamnetelor la PIB/capita, la rata de inlocuire a veniturilor prin pensie etc si suntem in top la rata saraciei…asta se numeste decenta? N-o fi necostitutional sa am pensii de 400 de lei, impuneri pe venituri infime, sub pragul de subzistenta?
E decent sa impozitez venituri agro de 1000 de lei/an? Adica 83 lei/luna?
Putem sa mai permitem, cat se poate de constitutional derapaje macro doar pentru ca aiurelile au fost aprobate de un parlament de hoti si habarnisti?
Oare multimea de drepturi in care statul are rol de administrator nu justifica cateva impuneri constitutionale clare, majore, care sa faca imposibile derapaje populiste?
Eu zic ca da.
In plus mai e ceva: nivelul de trai depinde si de componenta individuala (mai ales de ea pana la urma), nu statul asigura un trai decent , el trebuie doar sa asigure mediul concurential, echitabil, si sa actioneze doar in cazurile in care avem inegalitate de sansa, pentru a echilibra balanta. Nu pomeni penru puturosi si hoti ci programe pentru cei ce vor dar au avut nenorocul sa se nasca in conditii (definite f. clar de anumiti indicatori cunoscuti si masurabili) care le-au micsorat sansele de a se realiza.
De altfelnici Carta nu face referire la un trai decent (cam greu de asigurat, toti au o anumita cota de saraci, naspa e ca saracii “lor”au venitul nostru mediu iar saracii nostri ies din grila-in partea de jos, evident) ci la necdesitatea asistentei sociale.
Pentru a combate marginalizarea socială și sărăcia, Uniunea recunoaște și respectă dreptul la asistență socială și la asistență în ceea ce privește locuința, destinate să asigure o viață demnă tuturor celor care nu dispun de resurse suficiente, în conformitate cu normele stabilite de dreptul Uniunii și de legislațiile și practicile naționale.
Ca o curiozitate, ma gandeam si la art 131
Art. 131 – Rolul Ministerului Public
(1) În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
(2) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.
(3) Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.
Pai daca minsterul asta apara drepturile si libertatile cetatenilor prin procurori (n-am nimic cu ei, sunt printre putinii care chiar au rezultate masurabile bune)as putea sa cer sprijin daca consider ca orice e stipulat in Constitutie ca drept si libertate nu este indeplinit. Sa zicem ocrotirea sanatatii, invatatura gratis, nivelul de trai decent… ma duc la procuratura sa depun plangere?
Venind mai aproape de chestiune ajungem si la art 138 si 139.
Art. 138 – Bugetul public naţional
(1) Bugetul public naţional cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele locale ale comunelor, ale oraşelor şi ale judeţelor.
(2) Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat şi pe cel al asigurărilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobării Parlamentului.
(3) Dacă legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, se aplică în continuare bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat ale anului precedent, până la adoptarea noilor bugete.
(4) Bugetele locale se elaborează, se aprobă şi se execută în condiţiile legii.
(5) Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.
Aici ar fi locul sa introducem “chestia”cu MTO-ul. Sau ceva de genul “bugetul va respecta toate reglematarile provenind din tratate la care Romania a aderat”sau explicit bugetul va respecta tratatele europene privind stabilitatea…. bla, bla
Art. 139 – Impozite, taxe şi alte contribuţii
(1) Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege.
(2) Impozitele şi taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau judeţene, în limitele şi în condiţiile legii.
(3) Sumele reprezentând contribuţiile la constituirea unor fonduri se folosesc, în condiţiile legii, numai potrivit destinaţiei acestora.
Aici practic Constitutia nu ne spune nimic. Legea face, legea drege. Nimic despre justete, echitate, fleacuri. Legea poate sa “zica”orice.
Avem insa si un art extrem de important,
Art. 148 – Integrarea în Uniunea Europeană
(1) Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul transferării unor atribuţii către instituţiile comunitare, precum şi al exercitării în comun cu celelalte state membre a competenţelor prevăzute în aceste tratate, se face prin lege adoptată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.
(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
(3) Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.
(4) Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2).
(5) Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu înainte ca acestea să fie supuse aprobării instituţiilor Uniunii
Aici nu mai inteleg, alin. 1 zice ca trebuie sa producem legi proprii adoptate cu 2/3 pentru a exercita çompetentele”europene, iar alin.2 zice ca reglementarile europene au prioritate fata de legile contrare interne. Pai cum ramne cu Carta? Sau cu MTO-ul? Ups …aici nu avem o reglementare obligatorie ci doar o recomandare ca MTO-ul sa fie introdus in legislatia nationala, de preferat cat mai sus, chiar in Constitutie. Deh, recomandarea nu e totuna cu reglementarea, asa ca ne putem baga cu capul in urmatoarea criza cat se poate de constitutional. Bleah!
Bun acum sa trecem la
3. Codul fiscal
ART. 3 – Principiile fiscalității
Impozitele și taxele reglementate de prezentul cod se bazează pe următoarele principii:
a) neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori și capitaluri, cu forma de proprietate, asigurând prin nivelul impunerii condiții egale investitorilor, capitalului român și străin;
b) certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea și sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceștia să poată urmări și înțelege sarcina fiscală ce le revine, precum și să poată determina influența deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale;
c) justețea impunerii sau echitatea fiscală asigură ca sarcina fiscală a fiecărui contribuabil să fie stabilită pe baza puterii contributive, respectiv în funcție de mărimea veniturilor sau a proprietăților acestuia;
d) eficiența impunerii asigură niveluri similare ale veniturilor bugetare de la un exercițiu bugetar la altul prin menținerea randamentului impozitelor, taxelor și contribuțiilor în toate fazele ciclului economic, atât în perioadele de avânt economic, cât și în cele de criză;
e) predictibilitatea impunerii asigură stabilitatea impozitelor, taxelor și contribuțiilor obligatorii, pentru o perioadă de timp de cel puțin un an, în care nu pot interveni modificări în sensul majorării sau introducerii de noi impozite, taxe și contribuții obligatorii.
Sa le luam pe rand
Neutralitatea.
As fi vrut ca normele sa defineasca mai pe larg , legal, intelesul dpdv al fiscului. Mentiunea referitoare la diversele forme de capitaluri si investitori precum si la formei de proprietate nu imi e f. clara, la ce se refera, concret. As puta presupune ca trebuie asigurate impuneri egale SRL-urilor, PFA-urilor etc. Care reprezinta in fond diverse forme de capitaluri, de forme de proprietate nu doar diferentierea intre capital roman si strain. Ori aici e buba, un calcul elementar(vine imediat) ne arata ca nivelurile de taxare, pe categorii, difera.
Ma asteptam ca dl Biris sa aseze nivelurile astfel ca sa avem intr-adevar neutralitate si justete.
Justetea impunerii sau echitatea fiscala.
Un principiu corect, dat in totalitate nerespectat de CF.
Privind taxareea muncii exista difernte majore intre SRL si PFA, agro,nici nu poate fi vorba de contributii egala la venituri egale (cam asa zice principiul, sarcina fiscala sa depinda doar de marimea veniturilor si a proprietatii)
Sa luam un exemplu de taxare a muncii si impozitare a profitului.
Un PFA are venituri de 15.000 de lei/luna si cheltuieli de productie de 5000 (materiale energie etc) Raman 10.000 din care trebuie platite contributiile la asigurarile social (CAS) la snatate (CASS) precum si impozitul pe venit (in sistem real)
Baza de impunere este 10000 la care se aplica cotele prevzute in CF:
-daca vrei sa contribui integral la CAS vei plati 26,3% din 10.000=2630 lei. Mai e o aiureala cu o cota redusa (cea a angajatului) dar care micsoreaza drastic punctajul si durata de cotizare. Este un surogat.
Procentual spunem ca este identic ca la SRL.
Valoric nu, pentru ca la salariati baza de calcul la care se aplica acel procent nu este costul intreg al muncii (echivalent cu venitul net al PFA) ci salariul brut, care nu contine si contributia angajatorului, rezultand o impunere nominala mai mica
Din costul total al muncii se scad contributiile angajatorului si rezulta un salariu brut de cca 8264 lei .
Verificare:
CAS angajator=15,8% (1306)
CASS angajator=5,2%(430)
Total cost munca=8264+1306+430=10000, cost total al muncii (fac abstarctie de cateva taxe mici pentru ca un PFA oricum nu are contrapartida la ele)
In concluzie acel procent de 26,3% se aplica la o baza de 10.000 la PFA (rezulta 2630) si la o baza de 8254 in cazul unui angajat (rezulta 2173)
