Împrumutul de la FMI din 2009: după război, mulți viteji se arată
Nu aș fi scris acest articol dacă nu îmi dădeam seama că la concluziile eronate de mai sus s-a ajuns prin raționamente care trădează cunoștințe economice insuficiente.
1. Magnitudinea împrumutului de la FMI
Să începem cu ideea că împrumutul a fost prea mare. În primul rând, la această concluzie se ajunge pornindu-se de la o greșeală metodologică. Nu este corect să decizi pe baza unei estimări ex post că o estimare anterioară, făcută în timp real, a fost greșită. Și, mai ales, nu poți face pe această bază un proces de intenție. Cei care se ocupă cu estimări econometrice știu că există așa numita problemă a datelor recente (end-of sample problem). Aceasta înseamnă că datele disponibile sau estimabile în timp real au o calitate mai slabă decât datele ex post. Cu alte cuvinte, erorile de estimare făcute cu datele din timp real sunt mai mari ca cele făcute cu date ex post și sunt inevitabile. Asta se aplică oricui, astfel că o critică pe supradimensionarea împrumutului ne face să ne gândim că „după război, mulți viteji se arată. Se pot consulta pe această temă, de exemplu, lucrările lui Orphanides și van Norden (1999, 2005).
În al doilea rând, concluzia că împrumutul a fost prea mare este greșită deoarece se bazează pe comparația dintre cantitatea de bani împrumutată și cea utilizată. Cantitatea de bani efectiv utilizată este însă dependentă de cantitatea de bani efectiv contractată. Pentru că s-a contractat un împrumut adecvat de mare, mulți dintre cei care ar fi dorit să-și mute banii în afara României au renunțat să o mai facă. Din această perspectivă, care este cea corectă, împrumutul a fost exact ceea ce trebuia.
În sfârșit, cu aceasta ajungem la ceea ce se numește sudden stop. Experiențele multor țări au arătat că intrările nete de capitaluri private se pot reduce dramatic sau se pot transforma chiar în ieșiri în timpul unei crize. Dacă țara are un serviciu relativ mare al datoriei externe, atunci țara poate intra în incapacitate de plată. Pe termen scurt, consecința este că moneda națională se depreciază dramatic și, din această cauză, economisirile în moneda națională se evaporă. Așa s-a întâmplat în Bulgaria în 1997, când deprecierea levei a fost așa de mare încât oamenii și-au pierdut economisirile și dădeau foc levei pe stradă. Criza a fost oprită prin instituirea unui consiliu monetar. În România, o astfel de evoluția a fost evitată și datorită contractării unui împrumut extern de dimensiune adecvată.
În 2009, în România, datoria externă pe termen scurt era de aproape 22,2 de miliarde de euro, iar rezerva valutară era de numai 26,2 miliarde de euro. În aceste condiții, fără împrumutul relativ mare de la FMI, atacul speculativ din octombrie 2008, demontat de BNR, ar fi fost urmat de alte atacuri, care până la urmă ar fi reușit, ducând la epuizarea rezervei BNR, la deprecierea masivă a leului și, astfel, la dispariția economisirilor în lei ale populației. Un împrumut mai mic ar fi fost dăunător pentru sistemul bancar. Un alt împrumut ar fi fost necesar pentru a salva băncile, ceea ce nu s-a întâmplat.
2. Utilizarea împrumutului de la FMI pentru obținerea de profit
Acum, după ce am lămurit problema magnitudinii împrumutului, rămâne să arătăm de ce este greșită afirmația conform căreia supradimensionarea împrumutului a avut ca scop nelegitim obținerea de profit de către BNR pentru a fi distribuit salariaților. Mai întâi să lămurim că, ori de câte ori face profit, BNR plătește 80 la sută către buget, sub formă de impozite. Nu văd ce ar fi fost rău dacă din împrumutul de la FMI am fi obținut profit. Era în primul rând spre binele acestei țări.
Din păcate însă, nu se poate face profit cu un astfel de împrumut. Ca să fi făcut profit ar fi trebuit ca măcar una din două ipoteze să se îndeplinească: (i) dobanda la acest credit să fi fost mai mică decat dobanda la plasamente cu risc scazut; (ii) BNR să fi investit în instrumente cu grad de risc ridicat atat din punct de vedere al evolutiei pretului activului financiar, cat si al lichiditatii acestuia.
Nici una dintre cele două ipoteze nu s-a îndeplinit și nici nu ar fi putut să se îndeplinească. În primul caz, dacă s-ar găsi instrumente cu risc scăzut purtătoare de dobânzi mai mari decât cele de la FMI, toti potențialii debitori ai FMI ar fi imprumutat pentru a realiza arbitrajul „risk free”. Dar asta ar fi însemnat că s-a întâlnit hoțul (adică noi) cu prostul (adică FMI), cum spune o zicătoare românească, ceea ce, afirm încă odată, nu s-a întâmplat. Plus, FMI nu ar acorda un împrumut așa mare dacă nu ar fi efectiv nevoie de el în scopul contractat.
În cel de-al doilea caz – plasarea sumelor obtinute din imprumut in instrumente cu grad de risc ridicat – probabilitatea de a produce pierderi financiare si/sau prejudicii de imagine este foarte mare, iar BNR are ca scop să asigure stabilitatea și să-și întărească credibilitatea, nu să le subrezească prin ușa din dos, așa cum rezultă că ar face unii în cazul puțin probabil în care ar ajunge să conducă banca centrală.
Profitul sau pierderea apar ca rezultat al operațiilor pe care pe care BNR le face cu scopul de a-și îndeplini obligațiile legale, în primul rând acela de a stabiliza, pe termen lung, prețurile.
În încheiere, mă întorc la afirmația de la care am pornit, și anume că și „fără prea multe cunoștințe economice” poți să ajungi la concluzia că împrumutul de la FMI din 2009 a fost prea mare și a avut ca scop producerea de profit. Concluzia mea este că afirmația este greșită, iar la ea se poate ajunge numai dacă ai cunoștințe economice insuficiente sau, alternativ, dacă sunt suficiente, atunci nu sunt utilizate în mod onest.
Lucian Croitoru este consilier al guvernatorului BNR. Opiniile sale nu reprezinta pozitia BNR sau a redactiei HotNews.ro

EXCLUSIV Câți bani pentru investiții au primit în ultimii 10 ani spitalele-vedetă ale pandemiei. Care a fost cel mai "răsfățat" spital din prima linie
Katalin Karikó, biochimista care a dezvoltat tehnologia mRNA, despre durata de eficacitate a vaccinului BioNTech - Pfizer, pentru HotNews.ro: „Dacă cei vaccinați nu se infectează, nu vom avea nevoie de o altă doză”
Profesorul Radu Gologan, după prima etapă a Olimpiadei de Matematică, organizată online: „Am descoperit uluiți extrem de multe fraude. Părinți care contestă corupția din România își impun copiii prin corupție”
INTERVIU Paun Rohovei, însărcinatul cu afaceri al Ucrainei: Rusia a pregătit infrastructura militară din Crimeea pentru desfășurarea armelor nucleare / Obiectivul Moscovei - transformarea Crimeii într-un „portavion de nescufundat”
„Recensământul bugetarilor”. Liviu Mălureanu, președinte ANFP: Prin proiectul bugetar vrem să mapăm toți bugetarii, câți sunt, ce salariu au și ce fac / Concursuri naționale pentru posturile din administrație INTERVIU
Cat despre profit , putem vorbi despre profitul FMI-ului in Romania, pt banii stationati la BNR platim un bir de €1 miliard /an doar DOBANDA. La acestia se mai adauga alte €3 miliarde DOBANDA pt datorii acumulate in perioada Tariceanu/Nastase. Cel ce a facut posibil indatorarea exagerata a Romaniei pe termen lung este Tariceanu sub "monitorizarea" atenta a BNR-ului
Ce rusi, ce teroristi? Lasa-l pe Mazare lup la oi sau da-i lui Nicusor Constantinescu un miliard sau fa-i lui Nicolicea comisie juridica. Asta-i, tata, ce atac speculativ, ce alea alea...
1. Inprumutul de la FMI s-a platit integral intre timp, asha ca nu platesti nu nici un miliard.
2. Partea de imprumut care s-a dus la BNR a platit-o BNR, si daca te uiti la cum a evoluat intre timp rezerva, inainte de imprumut aveam 22 mld eur, dupa imprumutul platit avem 32-35 mld. Asha ca nu vad cum s-au pierdut bani
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/Anexa2_bgcdec2015.pdf, te uiti la rubrica DOBANZI, si vezi exact cifra. In total foarte putin peste 2 mld eur dobanda, nu 3,4 cum aberezi tu acolo.
Cum ziceam, lasa discutiile astea despre macroeconomie, ca in mod evident te depasesc, si treci la comentarii mondene, unde cel mai probabil te califica IQ-ul.
Cat e dobanda la datoria externa ca sa platesti 3 mld anual??
Snitelache se poate sa le ai cu tigaia, dar cu aritmetica sigur nu
Daca stabilizare inseamna sa te imprumuti pt a plati un bir usturator la FMI, atunci despre ce vorbim? Mafie internationala?
Nu ii intereseaza adevarul, altii vor functii si salarii babane precum Isar. Sau vor un loc sus pe lista la alegeri precum Zamfur liberalul. Sau vor audienta precum Rares Bogdan sau Goldstein bursierul.
Nu intereseaza pe NIMENI adevarul, va pierdeti vremea explicand. E ca si cum un evreu ar fik incercat sa-i explice lui Hitler ca nu e civilizat si nici bine sa gazezi oameni. Urmeaza populismul si pogroamele in Europa si Moscova a avut grija sa gaseasca coarda sensibila si in Romania.
Ori, daca taceai, produs veritabil ramineai :D
Isarescu ,mare boier ,mare caracter , dar l-a salvat in 1990 pe gen. DIE Felix Voiculescu si banii de la Crescent.
Trecerea la euro are avantaje certe, dar doar daca esti pregatit. Altfel, s-ar putea sa iesi in pierdere.
Criteriile tehnice cred ca deja le respectam (datorie sub 60%, inflatie sub 3% deficit sub 3%). Da' exact ca la orgnizat olimpiada sau un campionat modial/european de fotbal: daca ai infrastructura si distractii incit sa le iei turstilor banii, iesi in cistig. Daca nu, s-ar putea sa descoperi ca peirderile depasesc avantajele.
Crezi tu ca in Grecia nu s-a furat din cauza ca n-au putut tipari moneda? Cit despre moneda, daca ne uitam la inflatie, in ultimii 10 ani nu prea s-a tiparit peste ceea ce a aratat economia.
Coruptia se compate cu procurori si judecatori, nu cu euro.
1. Cum de s'a ajuns sa avem datorie pe termen scurt de 22.2 mld euro cu o rezerva de 26.2 mld euro adica 85% ? Vedeti domnule Croitoru, ca in mandatul dumneavoastra s'a intamplat asta...
2. Instabilitatea creata de fluxurile de capital pe termen scurt si "sudden stop" sunt tratate in lucrarea FMI "Neoliberalism: Oversold?" semnata de Jonathan D. Ostry, Prakash Loungani, si Davide Furceri. Unul mai al dracului v'ar putea acuza de plagiat pentru ca nu ati pomenit asta in notele articolului.
3. Se pare ca nu numai astia ca noi, "analfabetii" economici nu reusim sa intelegem implicatii pe termen scurt dupa cum singur recunoasteti, dar problema e ca doar noi platim pretul: nu am auzit sa renuntati la 25% din salariu in semn de solidaritate cu bugetarii, desi ati fost la carma tarii cand tara a intrat in vrie.
Ca sa concluzionez: ne tot spuneti ca va meritati salariile pentru "performantele unicat" ca sa'l parafrazez pe Vasilescu Adrian, dar nu va asumati raspunderea pentru greseli cu taieri salariale pentru "rezultate ingrozitoare".
Deci inca o data: cat tupeu bai tata, cat tupeu !!!!
2. Ostry et company sunt noi în domeniu si sunt de stanga, de aceea iti plac tie. În acest domeniu greii sunt Calvo, Obssfeld, McKinnon, Hamilton, Frenkel, Corsetti, Mackoviak, dupor, Eikengreen, Jeanne, Flood, Garber, Marion, Hutchinson, Salant, Henderson, Kaminsky, Lizondo, Reinhart, Rogoff, Lahiri, Vegh si altii. Pe toți i-a citat domnul Croitoru într-un excelent studiu în care a demonstrat atacul speculativ din octombrie 2008. Ai citit și tu un newsletter și te dai mare cu Ostry.
3. Cei de la BNR au avut aceeași tăiere de 25 la suta din salarii în 2010.
4. Cine, are, deci, tupeu?
1 si 2 Ostry si compania au pe cv'uri institutii ca IMF, Cato si OCED, nici una dintre ele nefiind de stanga. Faptul ca nu'ti plac tie nu'i face de stanga.
"Greii" Reinhart si Rogoff sunt aia care au exacerbat criza din 2008 cu studiul lor "Growth in time of debt", studiu dovedit a fi plin de greseli de catre Thomas Herndon, doctorand la vremea aia. Sudiul ala a stat la baza austeritatii care a provocat prapadul de dupa 2010 din zona euro.
3. Foarte bine, acum sa'si dea si demisia pentru greseli.
4. Se pare ca tu, pentru ca desi pretinzi ca esti economist explici mai jos cuiva ca imprumutul a folosit platii salariilor si pensiilor. Salariile si pensiile in Romania sunt platite in RON, iar RON este dupa cum stii moneda nationala a Romaniei, singura tara care are dreptul sa o tipareasca, deci nu are sens sa te imprumuti in ceva ce poti tipari.
Pe langa tine mai sunt tupeisti si toti colegii tai din BNR care in loc sa admita greselile lor, tipa ca din gura de sarpe si se simt nedreptatiti.
Teoria din spatele controlului temporar al capitalului suna cam asa: in principiu "pietele" sunt rationale si eficiente pe termen lung, dar pe termen scurt pot fi irationale si/sau ineficiente. Conceptul devine foarte clar in timpul bulelor (oamenii incep sa investeasca in afaceri supraevaluate fara sanse reale de crestere) si atunci cand bulele se sparg (panica se instaleaza si oamenii vand actiuni fara sa evalueze daca sunt bune sau proaste).
Bref ! I undeva in cuprinsul cartii, dl ADRIAN vASILESCU relateaza ca in Romania, in perioada 2004-2008 au intrat fizic(!) 16 miliarde de euro ! Multi din acesti bani, BNR-ul a recunoscut ca nu stia pe ce cai au intrat in tara !)
Daca ne aducem aminte ca marea noastra majoritate in perioada 2004-2008, ne-am marit standardul de viata personal sau am efectuat diverse cheltuieli (case, masini, calatorii, tratamente medicale, etc), unii prin accesarea de credite, atii prin vanzari de active(ce preturi erau in imobiliare !), ne putem da seama cum se simtea si traia, deoarece erau in tara acei bani-16 miliarde ! Daca ne mai aducem aminte ca in 2009 in Bucuresti au fost inaugurate doua obiective de investitii (Arena Nationala - 230 milioane de euro si Podul Basarab -270 de miliaone de euro) ne putem da seama ca acestea, au costat in total aprox.500 de milioane de euro. (Bani contractati prin imprumut de la BEI de...Basescu in anul 2000 ! ! !) Adica dintr-un miliard se realizau 2 poduri asemeni celui de la Basarab si 2 stadioane ca Arena Nationala ! Deci.......din 20 de miliarde se construiau 40 de stadioane si 40 de poduri ! Adica, in fiecare resedinta de judet ar fi existat un stadion ca Arena Nationala si in fiecare judet ar fi existat un pod ca cel de la Pasajul Basarab. Astfel se eradica somajul, se consolida si dezvolta industria constructiilor, se realiza crestere economica din care se putea ulterior achita imprumutul !
Daca ...mai luam in calcul ca in acel moment in care s-a contractat imprumutul de la FMI, in toate bancile din tara existau depozite(!) ale populatie in cuantum de 24 de miliarde de euro(site BNR) , ajungem foarte usor la concluzia ca de fapt....NU AM LUAT NICIUN IMPRUMUT in 2009 de la FMI !
http://www.bnr.ro/Datoria-externa---BPM6-11333.aspx
Ca s-o fin intimplat asta mai de mult, tot nu vad care-i problema si cum poate tine BNR datoria pe termen scurt in friu, atit timp cit datoria asta e si publica si privata. Sa forteze BNR bancile sa se imprumute pe termen lung? Sa forteze guvernul sa nu faca imprumuturi scadente la 1-3 ani? Explica-te.
3. Ce treaba are BNR cu reducerea de 25% a salariilor la bugetari?!? Asta e stingism dus la extrem, fara legatura cu articolul.
4. Deci BNR e vinovata pentru taierea salariilor? E clar, antena3 sa traiasca.
2. Ar putea sa forteze bancile sa se capitalizeze mai bine
3. Sfatul economistilor de la acea vreme a fost austeritate.
4. Imi pare rau dar in tara in care locuiesc nu se prinde antena 3 si deci nu pot sa'mi dau cu parerea.
Pai si au gresit specialistii? Uita-te la evolutia Spaniei si a portugaliei si vei vedea care era alternativa (deficit inca peste 5%, cresrtere economica zero, somaj 25%).
Poate nu prinzi tu antena3, desi se cam prinde peste tot in lume din cite am inteles, dar argumentele par fix de acolo. Aceleasi acuze fara suport, aceleasi lozinci. Poate o fi ceva telepatic.
Si cum niciun guvern de dupa 1990 nu a facut altceva decat deficit...
PS> In fiecare an vine cate ceva la scadenta. SIGUR nu ai banii sa rambursezi [daca faci deficit] asa ca te imprumuti din nou - ROSTOGOLIREA datoriei.
Asa ca datoria NU o face BNR ci guvernul si parlamentul.
1. orice împrumut la acest FMI, chiar dacă ar fi necesar, limitează drastic libertatea de acţiune deoarece respectivii creditori cunosc o unică şi monoton-imbecilă placă : creşterea impozitelor pentru plătirea datoriei.
2. formula sigură de sinucidere pt. orice politician este să iniţieze un astfel de împrumut nesustenabil; au făcut-o până acum Ceauşescu şi Băsescu, motiv pentru care sunt si cei mai urâţi politicieni din istoria recentă a Ro. Primul a căzut, nu în urma călcării grosolane în picioare a libertăţilor democratice, ci în urma înfometării impusă românilor în anii '80 pt. plata accelerată a unei astfel de datorii. Al doilea -încă liber- a devenit cel mai detestat politician al ultimului sfert de veac pt. măsurile de austeritate din 2010 menite să susţină acest împrumut aberant iar nu efectele "crizei" aşa cum ipocrit s-a motivat public. Există bineînţeles şi o mare deosebire între cei doi : dacă primul s-a împrumutat pt. dezvoltare economică (chiar dacă f. prost gestionată de comunişti), al doilea s-a împrumutat exclusiv din motivul ca camarila sa (kakofonie intenţionată!) să aibă ce fura din gros...
cam asta e... ne tăiem singuri craca de sub picioare.
2. Ete ca nu s-a sinucis nici un politician pentru asta. Boc e bine-mersi primar la Cluj, unde oamenii judeca in termeni mai putin antenisti meritele lui. Basescu nici el nu s-a sinucis, vezi rezultatele referendumului din 2012. S-a sinucis intre timp intrind in tabara penalilor si avind discurs demn de PSD.
3. Pe fruntea ta scrie clar antena3. Daca ai avea macar un dram de cunostinte economice ti-ai da seama ca lozincile lui |Gidea cum ca salariile au scazut ca sa-si ia Udrea poseta sunt totalmente aberatii. E vorba de 2-3 ordine de marime diferenta. Da' stiu ca pentru tine argumentele nu conteaza.
Daca citesti orice buget al RO -si estisi capabil sa inteegi-vei vedea ca la NICIUN capitol de cheltuieli nu parae BNR ci numai la venituri.
Asa ca nesustenabil e doar creierul lui Gadea
1-Ce s-a facut cu cele 20 miliarde Euro date de Fmi prin acel credit-mamut cu carte se lauda Basescu
2-DIN CE se va rambursa aceasta suma? Din export de magiun Topoloveni?
3-Nu cumva banii au mers sa furajeze bancile straine instalate in tara, cum spun gurile rele??
Romania nu produce nici macar piuneze - deci CUM sa ramburseze???
E de ajuns sa ai o firma(SRL) si vei stii cum se finanteaza deficitul ! ! !
Numai in rezerva BNR erau la nivelul anului 2009 aproximativ 32 de miliarde euro ! ! ! Stie cineva care este rezerva Ministerului de Finante !????
Din acel moment (2009) pana anul trecut, Statul, prin Ministerul Finantelor s-a imprumutat ZILNIC (oare de ce, daca aveam bani de la FMI ?) cu sume consistente de la bancile comerciale din Romania, carora BNR(dupa intalnirea de la Viena din mai 2009) le redusese RMO la 15%. SIC !
Intre timp va recomand sa verificati cifrele puse la dispozitia noastra de site-ul BNR referitor la depozitele populatiei din Romania(www.bnr.ro/Raport-statistic-606.aspx).
Referitor la procesul de semidoctie, mai usor cu pianul pe scari, va rog frumos !
Nu de alta, dar imi permit sa cred ca sunt o persoana mult mai informata decat altii !
Cu ingaduinta.....
2. ce faci cu rezervele e incercare de manipulare ieftina. In 2009, dupa parte din banii de la FMI adaugati la rezerva, erau vro 32 de miliarde. Dar daca vrem sa fim corecti, hai sa vedem cit era rezerva inainte de imprumtul de la FMI, nu cu jumate de bani virati. Iar la finalul lui 2008, reserva era de 26 mld.
3. In 2009, cu deficit de 10 mld de euro, ma indoiesc ca MF avea vrun buffer. Abia prin 2010 i-a invatat FMI sa-si faca un buffer astfel incit cind se duc pe piata bancara sa se imprumute sa nu fie rupti un fund si sa nu fie nevoiti sa accepte orice oferte le fac bancile.
4. Hai sa-ti explic. Ministerul de finante se imprumta anual cu bani de acoerit deficitul + bani de rostogolit datoriile scadente.
Si cum deficit am avut din 1990 pina azi, ministerul de finainte s-a imprumutat in continuu. Imprumutul de la FMI a fost pe termen scurt, in 2015 (sau inceputul lui 2016, nu mai retine xact) el s-a returnat. Cum? Facind ante imprumturi la bancile private pentr a-l plati. Asha fac toate statele. Si daca ne uitam pe cifre, in 2009 defictul a fost de 10 mld, in 2010 de 8 si in 2011 de 7 mld. Numai in astia 3 ani necesarul de finantare a fost de 25 mld eur, in conditiile in care guvernul a primit de la FMI + BCE in jur de 10-12 mld, restul mergind la rezerva BNR. Daca BNR nu ar fi avut RMO de 40% inainte de criza pe care sa-l poata scadea la 20 si mai apoi 15%, aveam mari sanse sa intram in faliment.
Linkul tau da eroare asha cum e afisat.
Cit despre cunostintele economice, da-mi voie sa ma indoiesc de ele atit timp cit vii cu intrebari precum cele de mai sus.
La pct.1 am uitat sa specific ca trebuie sa ai o firma functionala cativa ani.Uneori deficitul se acopera din rezultatele exercitiilor fiscale trecute sau viitoare ! Nu neaparat cu CASH !
La pct.2, in 2008 rezervele BNR ajunsesera la 38 de miliarde si Banca Centrala Europeana a avertizat BNR ca trebuie sa reduca aceasta rezerva la necesarul pe 6 luni a importurilor (SIC din nou !)
La pct.3 Unde ai auzit tu ca am avut noi deficit in 2009 de 10 mld ???In 2009 era la putere Base si cel mai mare deficit a fost inregistrat in 2008 de 8,4 % din PIB dar care nu a fost de 10 mld euro ! ! ! ! Hello !? Cine manipuleaza?
La pct 4.CELE MAI MARI SUME LE-A IMPRUMUTAT Ministerul Finantelor de la bancile comerciale din RO, DUPA ce a luat asa zisul imprumut de la FMI ! Poate ca isi faceau rezerve smecheriii sa aiba cu ce bani sa faca plati la ANRP !
Daca linkul meu da eroare, imi pare rau ! Incearca sa navighezi pe site-ul BNR sa te informezi cat erau depozitele populatiei la momentul 2009-2010. Vei constata ca erau echivalente cu suma de 24 de miliarde de euro ! '
In privinta cunostiintelor economice, ia de aici :
in 1930, urmare crizei economice(1929-1933), Guvernul Romaniei de la acea data a anuntat ca nu poate asigura in totalitate salariile bugetarilor. Dar....pentru cuantumul pe care nu avea cum sa il acopere a emis obligatiuni cu scadenta la 10 ani la care platea dobanda anuala ! Iar in 1940 a rascumparat respectivele titluri.
Oare de ce, Guvernul Romaniei din 2009, daca avea nevoie de finantare nu a emis obligatiuni cu dobanda superioara celor oferite de bancile din RO, iar populatia in loc sa depuna la banci banii ar fi cumparat obligatiuni emise de stat.(Acum cateva zile MF a avut o subscriptie de 100 milioane lei dar a vandut obligatiuni de 735 de milioane -Sursa Hotnews!)
De aceea, bogdan1477, te rog frumos sa revii dupa ce te documentezi ceva mai temeinic!
Salut
2. Am cautat pe google, si nu am gasit nimic din povestea ta. In 2008 rezerva era de 26-27 mld eur. Ori ai si un link care sa dovedeasca ce spui, ori consider totul poveste pescareasca.
3. aici te-am prins. Aberezi cu gratie.
Ete aici, raportul min finantelor:
2008: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/dec2008.pdf - 4.8% PIB
2009: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/Sinteza_BGC_dec2009.pdf - 7.2% PIB (rectificat ulterior la 8.5%
2010:
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/anexa2_bgcdec2010.pdf
Sau wikipedia:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Deficit_bugetar
si
https://ro.wikipedia.org/wiki/Produsul_intern_brut_al_Rom%C3%A2niei
si faci tu inmultirea.
Deci, cine manipuleaza?!?
4. vad ca incerc in zadar sa explic? Ai sim ceva dovezi pe care-ti bazezi concluziile? Sau e doar informare de la antene si reteveuri?. Un link ceva?
5. depozitele populatiei or fi fost cit zici tu, dar care e relevanta aici? Depozitele finantau parte din credite, deci doar depozitele populatiei nu spun absolut nimic.
6. Asha o fi fost in 1930. Dar in 2009 oare oare mai mergea asta? Cum puteai supravietui matematic cu cheltuieli de (hai sa zicem 7.2% PIB = ~7.2%*3=21.6% Buget) de 120% fata de venituri, cu scadere economica. Adica venituri in scadere si cheltuieli (somaj, ajutoare sociale) in crestere? Problema in 2009 nu era de cash-flow, ci de prapastia dintre venituri si cheltuieli. N-ai cum cistiga 1000 de lei si cheltui 1200 la infinit. Daca s-ar fi ales varianta obligatiunilor, probabil ca solutia ar fi fost la final devalorizarea monedei si plata in final a gaurii de la covrig. Cu costul a inca 10 ani de inflatie cu 2 cifre.
Nu te-ai intrebat de ce nici una din tarile cu dezechilibre bugetare nu a apelat la obligatiuni semnificative? Modeul 1930 nu mai merge in 2010, mai ales cind ai asemenea dezechilibre bugetare.
partea de imrpumut spre BNR a platit-o BNR iar partea de imprumut spre ministerul de finainte se regaseste la capitolul "deficit" din rapoartele despre buget, iarasi publice.
Mai departe, imprumutul de la FMI e platit integral in momentul de fata, asha ca po sa nu mai fii ingrijorat. Nu-ti iai nimeni ajutorul social ca sa plateasca datoria la FMI.
3. Aici discutia e oleak mai complicata. Inainte de 2009, bancile, pentru fiecare imprumut acordat, trebuiau sa depuna 40% la BNR (RMO). Adica daca iti dadea te 100.000 euro imprumut, trebea sa depuna si la rezerva BNR 40.000. Din 2009 statul s-a trezit ca nu-l mai imprumta nici draku. Bancile din afara nici nu voiau sa auda sa dea bani unui stat cu deficit de 8-9%. Iar bancile noastre nu mai primeau bani de la bancile mama. Si atunci BNR a facut imprumut la FMI ca sa nu ramana cu rezerva diminuata, si a sczut RMO de la 40% la 20%, astfel incit bancile si-au primit inapoi jumate din banii depusi la rezerva in perioada de mare veselie dinainte. Si cu banii aia au imprumutat statul care cheltuia anual vro 7 miliarde de euro peste ce cistiga. Sunt convins ca nu esti in stare sa pricepi chestiile astea, dar totusi am incercat.