Atunci când oamenii vor citi despre acest moment în cărțile de istorie a Europei, ar trebui să afle că noi, europenii, am rămas uniți. Și că am arătat compasiune. Și că am dat dovadă de umanitate în gestionarea crizei refugiaților. UE a înregistrat, în mod colectiv, progrese în administrarea efectelor imediate ale crizei, dar acum trebuie să creăm instrumentele necesare pentru mai buna gestionare, pe termen mediu și lung, a fluxurilor de migranți.
În noiembrie 2014, atunci când această Comisie și-a început mandatul, soluționarea crizei refugiaților a fost prima noastră prioritate. Anul trecut, am luat măsuri imediate pentru a gestiona criza. Ne-am triplat prezența în Marea Mediterană, contribuind astfel la salvarea de vieți. Am mobilizat peste 10 miliarde de euro din bugetul UE pentru a sprijini politicile din domeniul migrației. Am dat o ripostă hotărâtă rețelelor infracționale de traficanți și de călăuze de migranți. Am demonstrat solidaritate convenind să transferăm de la un stat membru la altul persoanele cu cea mai mare nevoie de protecție internațională. Am început acum relocarea refugiaților proveniți din afara Europei și colaborăm strâns cu Turcia, care joacă un rol esențial în regiune. Am lansat și un nou parteneriat cu Africa, pentru a aborda cauzele profunde ale migrației. Propunerea noastră de a înființa Paza europeană de frontieră și de coastă a fost aprobată în timp record; dispunem acum de veriga lipsă și putem întări frontierele externe ale Europei, astfel încât oamenii să poată continua să trăiască și să se deplaseze liber în Uniunea Europeană.
Nu numai că am răspuns provocărilor imediate, dar am început să punem și bazele unei politici europene sustenabile în domeniul migrației. În această săptămână am definitivat ultimele elemente ale revizuirii Sistemului european comun de azil. Europa are cele mai ridicate standarde din lume în materie de azil. Aceste principii sunt înscrise în legile și în tratatele noastre, dar aplicarea lor la nivel național este deficitară și inegală, ceea ce îi determină pe migranți să se deplaseze în căutarea celor mai bune condiții. Normele actuale, care au fost elaborate în perioade în care numărul de sosiri era mult mai mic, se dovedesc a fi acum depășite.
Reformele vor permite atât identificarea rapidă a persoanelor care au într-adevăr nevoie de protecție internațională, cât și returnarea celor care nu au dreptul de a beneficia de protecție în UE. Ambiția noastră este să creăm un sistem comun de azil generos cu persoanele vulnerabile, dar strict cu cei care încearcă să abuzeze de el. Aceste legi, aceste standarde comune pentru tratamentul cererilor de azil de către țările UE sunt cele care creează un sistem echitabil și evită concentrarea oamenilor întrun anumit loc.
Mai degrabă decât să ne angajăm într-o cursă descendentă, în care guvernele naționale își depreciază sistemul de azil pentru a-l face mai puțin atractiv decât cel al țării vecine, ar trebui să stabilim un standard al UE ferm, dar echitabil.
Este vorba despre elaborarea unei politici în domeniul migrației și al azilului care să funcționeze pentru cele 28 de state membre ale UE, să protejeze interesele celor 500 de milioane de cetățeni ai Europei și să trateze cu mai multă compasiune solicitanții de azil, cum ar fi cele 1,2 milioane de persoane care au solicitat azil în UE anul trecut.
Fiecare stat membru al UE este afectat.
Situată la frontiera externă a Uniunii Europene, conștientă de responsabilitatea pe care o poartă pentru restul Uniunii în cazul unui aflux migratoriu masiv, România și-a demonstrat spiritul european atât prin participarea activă la cooperarea din Balcanii de Vest, cât și în cadrul efortului colectiv al UE de colaborare cu Turcia pentru reducerea fluxului de migrație ilegală. Este foarte important pentru Europa să poată conta pe sprijinul României.
Pentru că fiecare stat membru al UE trebuie să facă parte din soluție.
Europa nu poate fi construită niciodată împotriva statelor-națiune. Dimpotrivă, o Europă mai bună poate fi construită numai prin intermediul și împreună cu statele membre, mai ales în perioade de criză. Acesta este momentul în care trebuie să ne unim eforturile, pentru că ne confruntăm cu o perioadă dificilă. Fiecare dintre cele 28 de state membre a fost afectat de una sau alta dintre numeroasele crize ale timpurilor noastre, fie că este vorba de criza datoriei Greciei sau de criza refugiaților, de amenințările reale la adresa securității noastre sau de întrebările existențiale apărute în urma referendumului din Regatul Unit. Europa trebuie să depună, colectiv, eforturi mai intense și mai fructuoase pentru a face față acestor provocări. Acesta este motivul pentru care Comisia Europeană are o foarte clară agendă de reformă. Acesta este motivul pentru care am intitulat programul nostru de lucru pentru 2015 „Un nou început”, iar pentru 2016, „Circumstanțe excepționale, acțiuni pe măsură”. Suntem hotărâți să continuăm această ambițioasă agendă de reformă.
Suntem hotărâți să depunem în continuare eforturi pentru o Europă mai unită, mai bună, care se ocupă de problemele majore ce trebuie abordate împreună, cum ar fi criza refugiaților, și lasă restul la latitudinea statelor membre. E bine să ne reamintim că Uniunea Europeană s-a născut după două războaie mondiale și are obiceiul de a ieși mai puternică din crizele pe care le traversează. Împreună, suntem mai puternici decât provocările cu care ne confruntăm. Criza refugiaților trebuie să fie un bun exemplu în acest sens.
Dimitris Avramopoulos si Corina Cretu, comisari europeni
1
6
