Evenimentul de marti, 5 iulie, de la Palatul Parlamentului, organizat de guvern sub inaltul patronaj al presedintiei, trebuie privit dincolo de aerul triumfalist cu ceva mai multa atentie. Proiectul "Romania competitiva", lansat in prezenta presedintelui Iohannis, premierului Ciolos, guvernatorului Isarescu si vicepremierului Borc, pare mai degraba o platforma oferita partidelor in vederea constructiei viitorului guvern de mare coalitie. Sigur, nu este obligatoriu sa ajungem aici. Dar este un important pas institutional, o caramida pusa pe soclul unei constructii ambitioase. Ce ne determina sa credem asta? Cateva informatii de culise si cateva fraze cheie strecurate in document.
In primul rand, ce stim despre proiectul "Romania competitiva"? Din unele informatii, ideea s-a nascut la inceputurile guvernarii Ciolos, ca un fel de road-map al noului cabinet. Intre timp, lucrurile au evoluat. Presedintia a realizat ca, in perspectiva alegerilor generale din toamna, daca tot doreste un guvern de mare coalitie, trebuie sa aiba ceva de oferit partidelor. Prin urmare, Klaus Iohannis s-a bransat la proiect.
Pe langa cele cateva pagini prezentate marti la Palatul Parlamentului exista, din cate inteleg, alte 16 fise cu 90 de masuri concrete plus costurile bugetare aferente. Aceste fise sectoriale vor fi prezentate incepand de saptamana viitoare.
Nu mi se pare deloc lipsit de semnificatie faptul ca de proiect s-a ocupat ministerul economiei, condus de vicepremierul Costin Borc si nici faptul ca BNR a contribuit in mod substantial la elaborarea documentului. Dar si mai semnificative gasesc doua fraze-cheie, puse spre final:
- "Succesul proiectului „România competitiva” presupune trecerea testului perenitatii ciclurilor electorale, astfel încât sa poata fi conturat consensul politic necesar pentru implementarea reformelor economice si institutionale ce vor fi fundamentate în cadrul procesului de consultare si dezbatere publica"
- "O viziune asumata pe termen îndelungat dincolo de durata unor cicluri electorale este singurul element care poate asigura coerenta si continuitate în dezvoltare. În absenta acestui angajament comun, evolutiile vor fi punctuale, necoordonate si vor adânci disparitatile economice, diferentele între urban si rural, vitezele de dezvoltare diferite între regiuni, între economia României si cea globala."
Notati va rog insistenta cu care apare ideea de consens politic, coerenta si continuitate. Sigur, veti spune ca este ambitia unui guvern tehnocrat de a lasa ceva in urma lui, de a "livra rezultate" cum spune Ciolos si de a-i fi recunoscuta contributia la dezvoltarea Romaniei. Nu cred ca este un simplu fason de tehnocrati, ci asistam la ceva mai mult.
Am explicat in textul publicat pe data de 17 iunie, intitulat "Spre ce guvern ne indreptam la toamna" de ce cred ca presedintele Iohannis, si nu doar el, prefera un guvern de mare coalitie unuia slab. Puteti sa-l numiti mare blat, USL2 sau cum doriti, cuvintele nu conteaza. Nu reiau argumentele, le puteti vedea acolo. Tot atunci am amintit declaratia consilierului politic de la Cotroceni, care nu a exclus numirea unui nou premier tehnocrat, dar evident acesta nu va putea conduce dupa alegeri decat un guvern politic.
"Foarte greu de crezut ca acest premier va fi tot Dacian Ciolos, dar in guvernul sau mai gasim cel putin cateva nume cu profil de premier si care azi nu sunt foarte vizibile, cum ar fi Costin Borc", am scris atunci. Intre timp, vicepremierul Borc incepe sa capete vizibilitate si greutate administrativa prin gestionarea unor proiecte cel putin ambitioase. L-as vedea propus premier peste un guvern PSD-PNL, dar cred ca si Vasile Dancu se imagineaza la o adica seful unui guvern de mare coalitie sau cel putin in locul lui Dragnea.
Apoi, din cate inteleg, proiectul "Romania competitiva" contine, in cele 16 fise care vor fi prezentate public, masuri transideologice, acceptabile de ambele partide mari, PSD si PNL. Cele 90 de masuri concrete costa bugetul in urmatorii 4 ani cam 10, 5% din PIB, din care autorii proiectului au identificat o finantare in valoare de 6, 5% din PIB. De unde vor scoate diferenta - asta ar urma sa ramana in grija partidelor.
A nu se intelege ca partidele se vor repezi de maine sa laude initiativa guvernului Ciolos, ridicand in slavi cele 90 de masuri. Nu, nici vorba. Dimpotriva, ele vor continua sa atace si sa delegitimeze guvernarea tehnocrata pentru a-si pregati revenirea. Chiar daca unii liderii stiu bine ca se indreapta spre coabitare, vor nega pana in ultima zi de campanie aceasta realitate. Sfatul meu ar fi sa gaseasca tonul potrivit si loc de intors, deoarece s-ar putea sa se vada la toamna in situatia de a fi nevoite sa accepte ceea ce astazi resping.
PSD si PNL vor guverna singure sau alaturi de mici aliati numai si numai daca unul din cele doua partide va castiga o majoritate zdrobitoare, suficient de solida incat sa formeze un guvern stabil fara ajutorul celuilalt mare partid. Intr-o astfel de situatie putin probabil, dar nu imposibila scenariul unui guvern de mare coalitie pica. Nici PSD, nici PNL nu vor imparti puterea daca nu pot fi constransi sa o faca.
Am vorbit de curand cu tineri pesedisti care se declarau sceptici ca guvernul lor va fi lasat singur la butoane chiar daca PSD va obtine un scor bun. Si eu cred ca este un scenariu periculos, perfect valabil si pentru PNL, total pesedizat in materie de coruptie.
Putem spune multe altele despre proiectul "Romania competitiva": ca se adauga altor 1789 de strategii care putrezesc prin arhivele guvernului si presedintiei, ca documentul abunda in bla-bla-uri, ca suna mai degraba a program electoral. Mai putem spune ca premierul Ciolos tine mortis sa arate ca livreaza rezultate sau ca presedintele Iohannis cauta sa-si umple mandatul cu proiecte ceva mai consistente dupa un an si jumatate destul de sarac. Ceva anume as remarca in mod special: documentul reprezinta un pas notabil spre guvernul de mare coalitie.
7
14
