Cand, potrivit raportului de convergenta 2016, publicat marti de Comisia Europeana, se arata ca Romania nu indeplineste criteriul cursului de schimb, la fel ca in cazul tuturor celor sapte state care fac obiectul raportului, aceasta nu este decat o evidentiere a faptului ca leul nu participa la Mecanismul European al Ratelor de Schimb (European Exchange Rate Mechanism -ERM-II), , scrie expertul BNR Daniel Oanta pe blogul Bancii Nationale. Aceasta ar presupune definirea conditiilor specifice pentru participarea in mecanismul cursului de schimb ce trebuie semnate de presedintele BCE si guvernatorul BNR.

Anterior insa, ministrii de finante ai statelor membre din zona euro si ai tarilor care participa la ERM II decid cursul de schimb central al leului (RON) fata de euro precum si banda standard de fluctuatie pentru interventia obligatorie a bancilor centrale participante. Cu alte cuvinte, in lipsa stabilirii unei paritati centrale in jurul careia cursul monedei nationale sa nu varieze mai mult de plus/minus 15 procente in asa numita antecamera Euro, niciun stat membru, care nu a decis o data de aderare la zona euro si nu a intrat in ERMII, nu indeplineste conditia cursului de schimb. Aceasta este o precizare absolut necesara pentru evitarea erorilor de interpretare a documentului CE referitor la cursul de schimb.

Altminteri, economia Romaniei intruneste, in totalitate, pentru al 3 lea an consecutiv, criteriile nominale (cunoscute sub numele de criterii Maastricht) cerute pentru a adera la zona euro si pentru aprofuundarea integrarii europeane: stabilitatea preturilor, cel al deficitului bugetar, al dobanzilor pe termen lung, inclusiv pe cel al stabilitatii cursului de schimb. De altfel, aceasta fapt este evidentiat clar in documentul CE: ￢"Cursul de schimb al leului in raport cu euro a inregistrat fluctuatii relativ limitate intre primavara lui 2014 si inceputul lui 2016, comparativ cu alte monede din regiune care opereaza un regim de flotare controlata a cursului de schimb.￢ Doar pe post de exercitiu, oricine poate constata ca intre minimul si maximul inregistrate de cursul euro-leu, in ultimii 4 ani variatia nu depaseste 8%, incadrandu-se lejer in marja de 30% impusa de ERMII.

Respectarea pragurilor limita, o situatie macroeconomica de invidiat la vremea respectiva, plusincadrarea in 10 din 11 parametrii din tabloului de bord pentru supravegherea dezechilibrelor macroeconomice au stat la baza avansarii datei de 1 ianuarie 2019 pentru adoptarea euro inclusa in precedentul raport de convergenta remis CE. Logica spunea ca tot ce trebuia facut in continuare era sa se consolideze aceasta buna situatie economica, concomitent cu reluarea reformelor structurale astfel incat la convergenta nominala sa se adauge progrese privind convergenta reala. In acest fel, nu numai ca se asigura indeplinirea unei obligatii de stat membru al Uniunii Europene, dar, chiar mai important, se putea pune la punct un plan de tara care sa supravietuiasca ciclurilor electorale

In lipsa oricaror progrese care sa dea substanta acestei tinte ambitioase in sensul stabilirii unei foi de parcurs si a unui calendar de masuri, data tinta a devenit, tehnic, imposibil de respectat, tocmai din cauza faptului ca nu mai este timp pentru testarea stabilitatii cursului de schimb in cadrul ERMII. Mult mai grav este insa, in opinia mea, ca Romania a inregistrat regrese si nu progrese pe calea integrarii europene de la inceputul anului 2015 incoace, prin adoptarea de masuri electorale si promovarea unei politici fiscale expansioniste care risca sa compromita indeplinirea criteriilor nominale pentru adoptarea monedei unice in anii ce vin. Ma refer aici cu precadere la modificarea Codului Fiscal cu rezultatul de-acum bine cunoscut al triplarii deficitului bugetar in doar un an de zile.La incalcarea cu buna stiinta a tratatului privind deficitul structural, dupa ce obiectivul fusese atins in avans. Acum se estimeaza la modul cel mai realist depasirea limitei de deficit bugetar de 3% din PIB, deci discutia despre atingerea unei convergente reale devine inutila pentru ca se vor strica criteriile de convergenta nominala.

In Raportul de convergenta al CE se mentioneaza ca sectorul financiar este puternic integrat in sectorul financiar din UE, gratie prezentei a bancilor cu capital strain, cu un sector bancar rezistent si bine capitalizat,cu un nivel de adecvare a capitalului de 17,1%, peste media zonei euro. Insa adoptarea legii darii in plata, intr-o forma care a ignorat cu desavarsire toate observatiile interne si externe privind efectele negative asupra economiei si initiativele legislative care vizeaza conversia creditelor la curs istoric, promit sa aduca regrese evidente si in acest domeniu. Mai mult decat atat, acest tip de initiative legislative vin in contradictie nu numai cu obiectivul unei viitoare aderari la zona euro, ci cu insusi statutul de economie de piata functionala si de stat de drept ce ne-au permis accesul cu drepturi depline in Uniunea Europeana. Independenta Bancii Nationale a Romaniei este mentionata ca o conditie inca neindeplinita in vederea adoptarii monedei unice. Este de precizat insa ca modificarile legislative necesare trebuie sa conduca la o mai mare independenta a bancii centrale si in nici un caz masuri de sens contrar, de punere sub control politic asa cum se incearca prin unele initiative legislative. Propuneri care, daca ar fi luate in serios, ar insemna o alta incalcare a Tratatului de Aderare.Am enumerat mai sus doar o parte dintre motivele extrem de ingrijoratoare care ma fac sa cred ca, in pofida declaratiei recente a presedintelui Klaus Iohannis potrivit careia "Romania este decisa sa dea dovada de responsabilitate, dar si de fermitate cand vine vorba de aprofundarea integrarii noastre europene, prin adoptarea monedei euro cat mai curand posibil", deocamdata facem pasi seriosi inapoi.

Si in ceea ce priveste adoptarea euro, ca in mai toate deciziile majore ce au trebuit luate dupa 1990 intram in criza de timp. Referendumul privind Brexitul care va avea loc peste doua saptamani, pune clasa politica din Romania in fata unei optiuni strategice de neocolit. Indiferent de deznodamant, se contureaza o Europa cu doua viteze, una in care statele din zona euro vor adanci procesul de integrare, inclusiv prin conturarea unei uniuni fiscale, si cea in care se afla si Romania, sa-i zicem viteza non-euro. Fie sa mergem pe calea unui angajament ferm in ce priveste adoptarea euro si sa facem pasii necesari in acest sens prin intocmirea unei foi de parcurs, fara sa compromitem progresele noastre ca stat membru in Uniunea Europeana, fie sa continuam sa facem pasi inapoi pina cand discutia devine inutila.