Domnesc, iata, spaima si teroarea la Bruxelles. Ceea ce Freud numea fragila pojghita a civilizatiei se afla sub atac. Este vorba de crime inspirate de un radicalism utopic pentru care, ca si in cazul comunismului si fascismului, scopul scuza mijloacele. Civilizatia ori este umanista, ori nu este. Nu intru aici in distinctii categoriale, ma refer la acel filon moral gratie caruia suntem capabili sa distingem intre Bine si Rau. Cand aceasta distinctie inceteaza a mai inspira comportamentul uman, am descins in zona a cee ce Hannah Arendt a numit thoughtlessness, extinctia completa a gandirii. Vidul moral este intotdeauna legat de vidul gandirii. La fel si invers.
Pe 24 martie, poeta Ana Blandiana va primi titlul de Doctor honoris causa al Universitatii “Babes-Bolyai” din Cluj. Vor fi doua laudatio: unul rostit de profesoara Ioana Both, celalalt de profesorul Liviu Tirau. In discursul sau, poeta, care a a primit zilele trecute, la Gdansk, Premiul “Poetul European al Libertatii”, va vorbi despre nevoia de a apara valorile civilizatiei. O nevoie mai acuta azi decat oricand. Nu prin isterizare politieneasca, ci intarind rationalitatea institutiilor statului de drept si aparand acele valori negate de neo-barbari.
