În România ambuteiajelor și accidentelor pe drumurile naționale, 10 km de autostradă nou-construită au stat nefolosiți mai bine de doi ani. Erau primii kilometri ai autostrăzii Lugoj-Deva și nu au putut fi utilizați din 2013 până la recenta deschidere completă a autostrăzii Timișoara-Lugoj (decembrie 2015). Se spune că autostrada începea ”în câmp” în dreptul localității Șanovița dar de fapt ea dădea într-un drum județean care ar fi putut să o lege (la doar 2 km distanță) de drumul național DN6 Timișoara-Lugoj.
A1 la Șanovița, 2013-2015. Foto: @dorum, Asociația Pro Infrastructură / peundemerg.ro
Pasionații de infrastructură sunt frustrați și revoltați când vorbesc de Șanovița. Cu o ”descărcare temporară” a traficului în acel drum județean, șoferii care veneau de la Timișoara și se îndreptau spre Deva ar fi putut să evite o ocolire de peste 20 km (via DN6 și apoi autostrada A6 dinspre Lugoj) și tranzitul prin 3 localități. Toate acestea au contribuit la producerea de accidente care puteau fi evitate prin darea în folosință a celor 10 km de autostradă.
Am fi tentați să credem că autoritățile române nu vor mai permite asemenea situații. Dar un nou caz Șanovița prinde contur în perspectiva anului 2016. Dacă ocolirea de la Șanovița se făcea pe DN6 intr-o zonă de câmpie, fără intersectări cu calea ferată, de data aceasta șoferii se vor confrunta cu trafic aglomerat pe serpentine și treceri la nivel, cu autostrada pustie la câteva sute de metri de ei. Se va întâmpla pe lotul 3 al autostrăzii Lugoj-Deva, așteptat să fie deschis în 2016, pe cei 10 km de la începutul lotului, între Holdea și nodul rutier prevăzut la Grind (Dobra). Drumul paralel cu autostrada în zonă este DN68A Lugoj-Deva, mai îngust și cu suprafața de rulare mai proastă calitativ decât DN6.
Datele hărții: contributorii OpenStreetMap si Asociația Pro Infrastructura / peundemerg.ro. Randarea apartine autorului
Harta arată anul finalizării fiecărui tronson de autostradă în zonă, tronsoanele care au fost sau probabil vor fi inaccesibile șoferilor la data finalizării fiind marcate cu roșu. Așa cum s-a întâmplat la Șanovița, pentru ca Holdea-Grind să fie accesibil ar trebui să așteptăm până la deschiderea completă a lotului vecin, lotul 2. Dar așteptarea va dura cel puțin doi ani (până cel devreme în 2018) pentru că porțiunea din lotul 2 care se termină la Holdea include tuneluri forate care încă nu au fost contractate!
Dacă la Șanovița drumul național se afla la câțiva kilometri de capătul autostrăzii, situația este cu atât mai frustrantă cu cât la Holdea DN68A trece la doar câteva sute de metri! În fotografie se vede în dreapta aliniamentul autostrăzii și în stânga drumul național. Dealurile din față vor fi străbătute de tunelurile pentru care nici măcar nu a început licitația.
Foto: @horatiu.cosma, Asociația Pro Infrastructură / peundemerg.ro
Cazul Holdea va fi mai grav decât Șanovița și din punctul de vedere al traficului. Din 2013 de când a apărut capătul Șanovița, s-au adăugat 35 km la A1 (legătura dintre Timișoara și A6 spre Lugoj) care o fac mai atractivă pentru șoferi pe ruta Arad-Deva în comparație cu alternativa sinuoasă DN7 pe valea Mureșului. Odată terminat lotul Lugoj-Deva 3, porțiunea accesibilă prin nodurile sale (Grind-Ilia, 10 km) ar favoriza și mai mult A1 față de DN7 în preferințele șoferilor, mai ales că sunt șanse mari ca cei 15 km între Traian Vuia și Margina să fie deschiși traficului tot în 2016. Practic, între Arad/Timișoara și Ilia ar rămâne de parcurs pe drumul național doar sectoarele Margina-Holdea (12 km, porțiunea cu tuneluri) și Holdea-Grind (10 km). Câteva sute de metri de drum de legătură la Holdea ar înjumătăți distanța parcursă pe DN, mărind considerabil siguranța circulației între Ilia și Lugoj, Timișoara sau Arad. Deschiderea lotului 4 (Ilia-Deva), așteptată cel târziu în 2017, are șanse să crească și mai mult presiunea de trafic pe porțiunea Grind-Holdea deoarece șoferii care vor circula între Deva și Arad vor tinde probabil să rămână pe autostradă la Ilia în loc să continue pe DN7 spre Arad.
Își mai poate permite România autostrăzi noi, dar nefolosite? Morții din trafic ne-ar spune că nu. Dar CNADNR poate refuza să facă această lucrare ”cu legea în mână”. În fond, există contractele cu antreprenorii care nu îi dau dreptul să intervină nici pe lotul 3 care se va termina la Holdea, nici pe lotul vecin (lotul 2, cel cu tuneluri). În plus, scurtul drum de legătură ar necesita probabil exproprieri. Există și o temere că Curtea de Conturi poate declara ieșirea Holdea ”cheltuială inutilă” peste câțiva ani când va face un control.
Însă ne așteptăm ca atitudinea autorităților față de serviciul public, față de viețile cetățenilor să se fi schimbat după cazul Colectiv. Poate prioritatea se poate schimba din ”acoperirea cu hârtii” în ”siguranța cetățenilor”. Salvatorii de vieți precum SMURD și ISU se bucură de o largă popularitate, iar CNANDR ar trebui să realizeze că poate deveni unul din cei mai importanți salvatori! Avem și un nou guvern, o nouă conducere CNADNR, așa că îndrăznim să sperăm. Avem dreptul să vedem că CNADNR face un efort (și să ni se explice, eventual, de ce acesta a eșuat), că guvernul ajută cu cadrul legislativ astfel încât această legătură vitală să nu se încurce în chichițe juridice. Facem de asemenea apel la constructorii loturilor Lugoj-Deva 2 și 3 să arate deschidere și considerație față de siguranța șoferilor. Haideți că se poate, sunt doar câțiva metri de drum!
Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro
