Ninel și Luigi au ceva important în comun. Amândoi știu, mă-nțelegeți, adevărul. Adevărul. Nu consideră, ca alții, că acesta ar trebui deslușit din și confruntat cu realitatea, pe cât e posibil, cu răbdare și cu modestie. Nu consideră nici că trebuie să formeze un întreg coerent și rațional. Ei nu ajung la el în felul acesta, comun. Ei îl au deja în posesie, nepătat de dubiu, iar ceilalți pot cel mult să-l asculte.
Spre exemplu, Luigi știe care e dumnezeul adevărat (Allah), care e adevărata religie (Islamul), care sunt adevărații adepți ai Islamului (Daesh). Iar după câteva luni de cercetare, ca să-l citez, Luigi știe și ce se întâmplă cu adevărat în Siria. Luigi – sau Omar, adevăratul său nume – a ajuns foarte rapid să posede tot acest bagaj impresionant de adevăr, iar apoi s-a simțit dator să-l dezvăluie, să-l ”propage”, dacă vreți, și celorlalți, nouă, publicului ignorant.
În schimb, Ninel știe cum a pornit cu adevărat incendiul din ”Colectiv” (o mână criminală), știe care a fost adevăratul plan (distrugerea parlamentului și dezmembrarea țării), unde a fost cu adevărat conceput (la Budapesta), cine sunt cu adevărat autorii (Putin-Merkel), cine au fost adevărații eroi care l-au dejucat (ofițerii patrioți și, desigur, Victor Ponta). Și multe, multe altele. Ninel – Ninel e adevăratul său nume – a ajuns foarte rapid să posede tot acest bagaj impresionant, iar apoi s-a simțit dator să-l dezvăluie și celorlalți, nouă, publicului ignorant.
Subiecte diferite, e drept, dar nu mă îndoiesc că dacă lui Luigi i-ar păsa de episodul ”Colectiv” sau dacă Ninel ar fi întrebat de chestiunea geo-politico-religioasă din Levant amândoi ar fi dezvăluit prompt și autoritar adevărurile deținute și în aceste privințe. Și tot drept e că amândoi ajung uneori să fie priviți … să zicem că cu o oarecare neîncredere de o bună parte din public.
Însă ce au în comun se oprește aici; mai departe cei doi protagoniști se despart dramatic. Luigi e la vârsta adolescenței și teribilismul într-o formă sau alta e aproape o normă la 17 ani. Se poate presupune că o să fie mai copt la minte și emoții când va ajunge, să zicem, la 45. Ninel are 45 de ani. Luigi n-a terminat încă liceul tehnologic, Ninel are o mulțime de studii, toate adevărate: administrație, diplomație, mediu și desigur apărare/informații, unde își face un doctorat. ”Propaganda” lui Luigi nu l-a scos din izolare, ne zic chiar autoritățile, în schimb ”dezvăluirile” lui Ninel nu duc deloc lipsă de sprijinitori. Pe Luigi l-au înhățat SRI-ul, DIICOT-ul și psihiatrii. Pe Ninel nu l-a deranjat niciuna din categoriile sus-pomenite. Luigi era și a rămas un nimeni, dincolo de cele 15 minute de faimă mediatică, și riscă pușcăria. Ninel era și este în continuare deputat, și riscă o frumoasă carieră în serviciul public. Poate nu chiar ca alți purtători de ”interes național” vremelnic ajunși chiar în fruntea guvernului, dar un loc se va găsi și pentru el. Un post unde bagajul lui de adevăruri de genul sus-pomenit va putea fi pus la treabă, într-o formă sau alta, sprijinit de autoritatea statului. Luigi nici nu visează la așa ceva.
