​Op-ed

​Daniel Daianu: Unde macro intalneste micro

de Daniel Daianu     HotNews.ro
Luni, 16 noiembrie 2015, 5:09 Actualitate | Opinii


Daniel Daianu
Foto: Agerpres
Schimbarea ultima a  regimului fiscal a inflamat  dezbaterea publica a politicii economice.  Dar  nu este prima data cand ratiuni de stabilitate macroeconomica par sa fi intrat in coliziune cu cereri ale unei zone vaste a  cercurilor de afaceri, ale multor cetateni.  Dupa luari de pozitie ale BNR care a indemnat la prudenta, Valentin Lazea a incins spiritele cu o declaratie de genul öamenii de afaceri gandesc unilateral, "parohial", in timp ce economistii (alias macroeconomistii) judeca  in termeni "europeni", globali.  Aceasta dec;aratie este excesiva, reclama nuantari esentiale. Replica nu a intarziat.

In paginile ZF au raspuns  Iulian Anghel si  Florin Pogonaru ca om de afaceri. Lucian Davidescu a lansat  sageti la adresa BNR in Forbes. Si alte voci au intervenit in aceasta discutie, inclusiv unii economisti care pledeaza pentru relaxare fiscala. Banca Centrala este protagonist in aceasta dezbatere intrucat, alaturi de experti ai Consiiiului Fiscal, alti macroeconomisti, parteneri institutionali externi ,  a subliniat riscurile unor masuri excesive de relaxare fiscala si de crestere a cheltuielior bugetare permanente,  care nu tin cont de ciclul economic. 

BNR nu are un parti pris in ce priveste nivelul taxelor si impozitelor, al salarilor; grija este pentru protejarea unor echilibre obtinute cu mari costuri in anii din urma, pentru stabilitatea economica in general. Viziuni economice impartasite au desigur rolul lor. Firmele sunt ghidate de logica maximizarii profitului, chiar daca algoritmii operationali folositi pot include variabile si orizonturi de timp diferite.  Cei ce evalueaza la nivel macro nu au ca functie obiectiv maiximizarea profiturilor, ci repere de ansamblu., legate de stabilitate, echilibre. Dar fie ei ferm atasati principiilor stabilitatii, pot avea in spate filosofii/paradigme diferite. 

De exemplu, una este sa echivalezi  stabilitatea preturilor cu cea financiara, macroeconomica,sa crezi in "piete mereu eficiente” (care nu ar permite aparitia de dezechilibre majore) si altceva sa ai o abordare pragmatica, care se teme de deficite externe mari, de miscari de capital destabilizatoare,  ce nu ignora dinamica activelor financiare (conform abordarilor macroprudentiale), etc; adica, care vede si imperfectiuni ale pietelor. Si tot mare diferenta  este intre o banca centrala ce emite moneda de rezerva  si care tine cont de externalitati  produse(spillover efects)  si una care le subestimeaza.

 ‘’Cele doua lumi” ( macro si micro) mentionate mai sus nu sunt paralele si, in chestiuni  vitale, interesele cel mai adesea  converg. Cu riscul de a suna didactic si hiper simplificator merita sa pornim in argumentatie de la esecuri in economie, care pot fi  individuale (ale persoanelor, firmelor); esecuri colective, ale unor grupuri sociale, ale unor sectoare economice.

Cele mai grave  sunt esecuri la nivelul economiei,  ca o criza de balanta de plati (ce poate conduce la incetare de plati/faliment), o criza bancara de proportii, o recesiune adanca. Esecurile pot fi cauzate de erori individuale, socuri externe, o schimbare de context  (ca schimbare  de mecanisme economice si politici). In lumea afacerilor (vezi industria financiara),  modele de lucru cu vicii mari maresc riscuri operationale si pot amplifica riscuri sistemice (pentru economie). O criza majora, la nivelul economiei intregi inseamna  suferinta pentru numerosi actori economici si are o simptomatologie cunoscuta: arierate (plati intarziate) si non-plati, scadere de productie, volatilitate de curs (cu efecte de avutie si bilant), incertitudine sporita (in acceptia lui Frank Knight, spre a o deosebi de  risc, care implica evenimente cu probabilitati de producere estimabile), schimbari  fiscale fortate, etc.

Istoria tranzitiei post-comuniste este brazdata de etape majore, de pus in relatie cu modificari de amploare in mecanisme economic si care au castigatori si perdanti -- desi exista un mers al beneficiilor si costurilor in functie de metamorfoza  economiei si capacitatea oamenilor si firmelor de a se adapta.  Dupa 1989 a fost  “recesiunea transformationala”(cum a numit-o Janos Kornai) ce a insemnat interregnum institutional si cadere de productie. Au urmat  schimbari graduale; intre 1997-1998 au fost  liberalizate mai repede piete si au avut loc privatizari mari in timp ce economia a scapat de o constrangere valutara mare. Dar a fost consemnata o a doua cadere a productiei economia fiind extreme de rigida. Deceniul al doilea al tranzitiei a fost definit de perspectiva apropierii de UE anul aderarii fiind o borna istorica. Ciclul financiar european (si reguilile de functionare a UE care obliga la deplina liberalizare a contului de capital) au cauzat o bula speculativa  in Romania intre 2004-2009, cum s-a intamplat si in alte economii din UE.

Istoria  tranzitiei este ilustrata si de episoade mai mult sau mai putin faimoase, legate de decizii publice ce au afectat interese ale firmelor si cetatenilor. Nu este de mirare ca deciziii de politica economica starnesc  controverse; nici nu poate fi altfel  avand in vedere ca o decizie  rar poate multumi pe toata lumea. Sunt unele decizii care raman in memoria colectiva mai pregnant. As aminti asa numita “nationalizare a valutei” ( atunci Romania se afla intr-o situatie extrem de critica in privinta onorarii platilor externe), liberalizarea pietei valutare, introducerea cotei unice , cresterea TVA la 24% si, nu in cele din urma relaxarea fiscala din 2015/2016 plus cresteri salariale mari in bloc; mai sunt si alte episoade.

 Controversele au originea in perspective si  orizonturi de timp diferite ale actorilor economici,  in filosofii si abordari economice diferite,  in “cautarea de renta”( fenomen ce exista in viata economica si sociala), rezistenta  unor grupuri de interese  care prefera status quo-ul, etc . Dar si asa, nu este greu sa gasim un numitor comun intre cei care gandesc in termeni de echilibre macroeconomice si cei care judeca problemele la nivel individual, micro sau sectorial. Acest numitor comun rezulta din convergenta intereselor celor mai multi membri ai societatii si priveste:  nevoia de stabilitate (oamenii nu iubesc incertudinea, volatilitatea conditiilor), inflatie mica, dezechilibre mici (care sa nu provoace ajustari  dureroase), cresteri de venituri sistematice (bazate pe productivitate), distributie de venituri echitabila (care sa tina incordarea sociala in limite normale),eliminarea rentelor necuvenite (rent seeking), a coruptiei si hotiei, o alocare mai buna a resurselor , existenta de rezerve pentru vremuri  grele (cum face orice gospodar).

Interese convergente/comune stau in spatele cerintei ca politica economica sa furnizeze bunuri publice essentiale. Intre acestea  se numara la loc de frunte educatia, sanatatea, infrastructura, siguranta nationala (a cetatenilor) si, nota bene, stabilitate economica. Fara aceasta din urma, vietile oamenilor se incetoseaza, se complica. Aici incadram si componenta de stabilitate macroeconomica, ca obiectiv urmarit de autoritati. Ca exista deosebiri privind instrumente si obiective intermediare pentru asigurarea stabilitatii este  alta poveste  (vezi de pilda, in ce priveste politica monetara, regimul de control al agregatelor monetare fata de regimul de tintire a inflatiei)’. Stiinta economica este totusi una “’soft”, chiar daca pretinde a fi regina intre stiintele sociale. Stabilitatea economica este urmarita prin politici fiscala, monetara (de curs de schimb), macroprudentiala, industriala, comerciala, etc. Tot un bun public este regimul de reglementari si supraveghere (ce privesc  industria financiara, utilitati publice (energie, apa, etc ), resurse naturale (paduri), etc) care sa previna abuzuri de pozitie dominanta pe piata, nereguli, extragerea de rente, conduita frauduloasa, etc.

    In dezbaterea privind schimbreaa de regim fiscal actual au aparut intrebari de genul: de ce sa nu stimulam prin orice mijloace (inclusive prin consum) cresterea economica pentru a reduce decalaje, daca PIB-ul creste cu 3%, de ce ar creste datoria publica ca pondere in PIB cand deficite exced 2,5%?  Exista  declaratii ale unor sefi de multinationale  cum ca  7% este rata de crestere necesara si posibila,  pentru Romania (parca traiesc pe alta planeta si nu vad ce se intampla in Europa, in lume).

Cand se judeca starea de ansamblu a economiei trebuie pornit de la ce arata experienta in lume si teze validate in timp.  Economia are o miscare ciclica, care depinde de derapaje induse de politici interne si de circumstante externe; exista ceea ce numim crestere potentiala,  chiar daca nivelul ei este stabilit cu aproximatie (cert este ca depinde de investitii/dinamica productivitatii si demografie); o evolutie sanatoasa nu se poate bizui pe factori efemeri, ce pot induce dezechilibre majore.; incasarile bugetului public depind de faza ciclului in care se afla economia (cand ea creste  peste rata pe baza careia s-a construit bugetul, veniturile fiscale tind sa creasca si invers); este rational sa ai spatiu fiscal (rezerve), mai ales intr-o lume involburata; este bine sa ai spatiu de manevra (policy space) in general.

    Pentru economia romaneasca , necazurile din anii 2008-2009 nu deriva numai din inghetarea pietelor financiare.  Este indeajuns sa   comparam   Romania si tarile baltice cu Polonia , sau Cehia (ultimele neavand nevoie de asistenta financiara externa). Merita sa reiau constatari privind ultimul deceniu pentru a accentua chestiunea stabilitatii economice (macroeconomice).  Astfel, cota unica a stimulat cererea interna incurajand creditarea bancara prin suplimentarea veniturilor; in acelasi timp, economia a crescut peste potential rezultand o marire a incasarilor fiscale la 29% din PIB in 2006.

Cand economia a cazut in 2009, incasarile fiscale s-au diminuat sub nivelul  din 2004 ca % din PIB. De-a lungul anilor, veniturile fiscale au oscilat in jur de 27-28%. Romania are o problema majora cu veniturile fiscale, ce nu este determinata in principal  de nivelul  fiscalitatii; exista o cultura a non-platii (evaziune fiscala si evitarea de plata prin tot felul de portite legale), ce angreneaza firme mici si mari, companii internationale (preturi de transfer si alte procedee). Cand cresterea economica efectiva a fost considerabil peste cea potentiala, dezechilibrele externe au fost mari. De pilda, intre 2006-2008 deficitele de cont curent au atins 10,4%, 13,4% si respectiv 11,5%, in larga masura finantate prin indatorare externa. Deficitele bugetare in 2006 si 2007 au fost sub 3% din PIB (in 2008 peste 3%), dar au ascuns deficite structurale mult mai mari.

A derapa cu deficitul bugetar in mod considerabil si  in mod deliberat cand economia creste la potential este foarte riscant avand in vedere ce se intampla in lume.  Altfel spus, ce vom face cand economia va incetini din nou, sau chiar ar reintra intr-o noua faza recesionista. Avem de consolidat ce s-a realizat in ultimii ani (echilibre). Afirmand aceasta sustin si eu  ca trebuie sa investim mai mult in  sanatate, unde cresterea de salarii este in fapt investitie, ajuta la stoparea exodului de capital uman pretios. Trebuie sa investim  mai mult in educatie si infrastructura, sa utilizam mult mai bine resursele pentru a mari robustetea/rezilienta economiei.
Europa intra intr-un registru specific masurilor pentru situatii exceptionale. care reclama mobilizare de resurse, solidaritate, evitarea de greseli mari, responsabilitate in actul guvernarii. Cu ceva timp in urma am scris despre “Societatea deschisa si razboaiele”’ (vezi  si volumul  “Europa in impas”’, Polirom, 2015), in care remarcam ca mijloace neconventionale devin inevitabile cand sunt pericole mari, cand viata cetatenilor este amenintata, cand au loc conflicte asimetrice, cand trebuie sa combati teroristmul. In asemenea conditii, buna guvernare este cu atat mai mult  un bun public.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.















.*.


2488 vizualizari

  • +7 (11 voturi)    
    V-ati recuperat (Luni, 16 noiembrie 2015, 6:11)

    zarzarea [utilizator]

    cei 200.000 de euro pariati pe cunostintele dumneavoastra economice?
    • +2 (4 voturi)    
      asta spune in articol... (Luni, 16 noiembrie 2015, 8:36)

      demaGOGU [anonim] i-a raspuns lui zarzarea

      ...ca nu se pricepe la micro.
    • +4 (4 voturi)    
      pana a scris acest articol (Luni, 16 noiembrie 2015, 8:37)

      un domn [utilizator] i-a raspuns lui zarzarea

      nu cred..insa cat % va primi pentru acest articol ? 2 lei sau 2 euro ?
  • +5 (5 voturi)    
    security pcr (Luni, 16 noiembrie 2015, 8:30)

    gexim [anonim]

    Oficiul National Central Carpati Bucuresti s-a înecat în Dunărea şi-n Bancorex ?
  • +4 (4 voturi)    
    lazea ... (Luni, 16 noiembrie 2015, 8:44)

    dorin valeriu [anonim]

    Se pare ca Valentin Lazea traieste pe alta lume. Dupa ce a declarat public :"dublarea alocatiei pentru copii a dublat vanzarile de alcool din Romania" parerile lui nu mai pot fi relevante pentru nici un om normal !
    • +5 (5 voturi)    
      Asta era Moise Guran (Luni, 16 noiembrie 2015, 9:49)

      Je__ [utilizator] i-a raspuns lui dorin valeriu

      Guran e ala care a facut 2 emisiuni si 4 articole pe blog, sustinand ca marirea alocatiilor inseamna cresterea consumului de alcool.

      O parte din efect se vede si la Daianu....niciodata nu am reusit sa inteleg cap coada ce vrea sa spuna prin declaratiile lui sforaitoare.

      Si el si Vasilescu, si inca vreo doi, intr-o tara normala ar fi simpli functionari in spatele ghiseului, la mutat 3 facturi.
  • 0 (0 voturi)    
    BNR-istii (Luni, 16 noiembrie 2015, 10:34)

    jidanul [utilizator]

    Cred ca BNR-istii trebuie sa lamureasca si sa explice lucruri cu mult mai grave decat intalnirea dintre micro si macro, ca oricum la micro nu se pricep deloc si macro nici atat. Explicatile BNR-istilor trebuie sa fie in domeniul complicitatii dintre politicienii corupti cu tot cu gasca lor si conducatorii institutilor financiare de creditare-depozitare (Basescu-CECBank, Udrea-vanzatorul de papuci-BRDGSG, Truica-BRDGSG si multe altele). De asemenea, BNR-istii trebuie sa explice numeroasele si gravele abuzuri comise de banci, c.a.r.-uri si i.f.n.-uri impotriva clientilor lor cu efecte colaterale dezastoase, abuzuri care incalca grav prevederile legale ale Codului Civil cu privire la cuatumul popririlor si ale executarilor silite, daca ne referim la "micro". Alte explicatii pe care BNR-istii trebuie sa le dea se refera la faptul ca in sistemul institutilor financiare de creditare-depozitare din Romania, DAE este mult mai mare decat DAE din sistemul institutilor financiare de creditare-depozitare din Franta, Austria, Italia, Grecia, Germania desi veniturile de mizerie a romanilorsunt cu mult, mult mai mici fata de venitul francezilor, austriecilor, italietilor, nemtilor, care sunt cu mult mai mari.. Adica, la veniturile de mizerie din Romania avem DAE foarte mari si exagerate neexistand o proportionalitate directa dintre veniturile romanilor si DAE din sistemul in sistemul institutilor financiare de creditare-depozitare din Romania. Dupa ce BNR-istii explica si lamuresc aceste situatii grave si tradarea clientilor romani, atunci ar putea sa explice intalnirea dintre micro si macro si alte bla-bla-uri.
  • 0 (0 voturi)    
    Crpati Bucuresti___Dunarea (Luni, 16 noiembrie 2015, 10:59)

    gexim [anonim]

    Economia ciclica cu prioritate în colectarea taxelor şi impozitelor.
    Nu ştiu, dar sunteţi văzut ca un expert important în finanţele acestei ţări,cunoaşteţi bine situaţiile ce au fost în economia planificată,eraţi în centrala dumnealor şi totuşi nu aţi putut să lucraţi în binele acestui popor,cu toate că jurământul d-voastră era în acest sens.
    Uite că aceşti specialişti cu nişte cunoştinţe vaste în finanţe şi limbi străine ,nu au reuşit să stopezeb ,sau să închidă robinetul scurgerilor de bani în conturile unor tovarăşi poate şi cunoscuţi.
    Oamenii simpli vă critică,ştiu ceea ce voi nu aţi ştiut...
  • 0 (0 voturi)    
    Esente . (Luni, 16 noiembrie 2015, 12:18)

    Moneda [anonim]

    Pot spune in cateva cuvinte ceea ce gandesc si scriu marii macroeconomisti si mai ales acel guru care este Lazea . Sa lasam totul cat mai stans ( impozite cat mai mari , control al cheltuielilor etc ) astfel incat noi , cei din BNR sa n-avem dureri de cap si sa ne incasam lunar salariile grase . In rest , privatii , cei care fac banii , n-au decat sa-i faca in continuare ca avem noi grija de ei .
  • 0 (0 voturi)    
    simplu... (Luni, 16 noiembrie 2015, 15:08)

    ..13 [utilizator]

    De politicile anticiclice se poate scrie???

    Anticiclic trebuie sa stea macroeconomia in fata ciclului microeconomic...si cred ca aici este esenta intelegerii relatiei dintre micro si macro economie.

    cand starea celor mici si multi, cam asa ar trebui sa fie ei intr-o economie de piata functionala, se inrautateste din varii considerente, pe care, de obicei, aia mici o simt cel mai bine, macroeconomistii ar trebui sa sara cu politicile...

    Nu as spune ca macro si micro sunt in opozitie - micro si macro ar trebui sa fie in balans - Daca se balanseaza bine it's a win-win situation...

    Cand unul este prea sus celalalt ar trebui sa il aduca cu picioarele pe pamant sau cand ala mic este la pamant atunci celalalt ar trebui sa il ridice

    Pana la urma macro-economia este cea care poate sa ofere solutii pentru cei mici - educa uneori cu batul, alteori cu sfaturi, alteori ofere recompense banesti, daca esti cuminte si muncesti cu folos -

    Mai intotdeauna ar trebui ca macroeconomia sa fie cea care ofera solutii convenabile celor multi de pe piata - una din ele este si solutia extrema aceea de a salva sau nu de la faliment - poate aici este vorba despre imprumutatorul de ultima istanta...

    Macroeconomia judeca si decide global in numele celor multi - cetateni, firme, stat - face mixul si melajul necesar astfel ca global sa ne fie bine...

    Interesant ca acest interes global este apreciat prin parametri ca rata de somaj naturala, PIB potential, tinte care se misca in peisaj si sunt ca fata morgana - crezi ca te opri de ea si tinta fuge.


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by