Razboiul impotriva terorismului trebuie reluat in forta

Duminică, 15 noiembrie 2015, 12:49 Actualitate | Opinii

Recentele atacuri teroriste desfasurate in cursul serii de 13 noiembrie la Paris,in urma caruia au murit cel putin 120 de persoane, reprezinta o marturie tragica a omniprezentei terorismului in lumea actuala. Numai in acest an, adepti ai extremismului violent au omorat oameni nevinovati in numele religiei sau al politicii in Franta, Tunisia, Kenya, Israel, Nigeria si bineinteles in Siria si Irak - pentru a mentiona doar cateva tari. Amenintarea terorismului s-a strecurat in lumea moderna ca Moartea Neagra in Europa Evului Mediu, iar eradicarea sa a devenit un imperativ global, arata ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, si omologul sau spaniol, Jose Garcia-Margallo y Marfil, intr-un editorial comun pe platforma internationala specializata Project Syndicate.

Comunitatea internationala a fost si ramane constant preocupata de amenintarea terorismului. Statele au adoptat legi in domeniul securitatii nationale si au infiintat unitati speciale de culegere de informatii si de politie pentru a-i opri pe faptuitori si pentru a descuraja actele teroriste. De asemenea, au completat aceste eforturi prin incheierea de tratate internationale si regionale, precum si de acorduri bilaterale. 

Si totusi nu exista pana in prezent niciun organism juridic universal prin care terorismul sa fie combatut la nivel international, cu toate numeroasele incercari in acest sens. A venit timpul sa schimbam aceasta stare de fapt!

Demersurile in directia combaterii terorismului la nivel international au inceput in urma cu aproape 90 de ani. Inca din 1926, Romania - prima tara din lume care a introdus in Codul Penal infractiunea de terorism - a cerut Societatii Natiunilor sa "aiba in vedere elaborarea unei conventii prin care terorismul sa fie incriminat la nivel international".

Insa abia in 1934, in urma asasinarii regelui Alexandru I al Iugoslaviei si a ministrului de externe francez Louis Barthou, Societatea Natiunilor a facut primul pas in vederea crearii unui mecanism judiciar international de combatere a terorismului. Un grup de experti a elaborat Conventia cu privire la pedepsirea si prevenirea terorismului si Conventia pentru crearea unei Curti Penale Internationale. Ambele Conventii au fost semnate de catre 24 de state si ratificate de unul singur, dar izbucnirea celui de-al Doilea Razboi Mondial a facut ca niciuna dintre cele doua Conventii sa nu intre in vigoare.

Pana in prezent, au fost semnate 19 conventii "sectoriale" privind terorismul, care acopera, printre altele, atentatele teroriste cu bomba, terorismul nuclear, finantarea terorismului, actele teroriste impotriva securitatii aeriene si maritime, precum si actele teroriste impotriva persoanelor care beneficiaza de protectie la nivel international. Dar nu exista un mecanism international de combatere a terorismului sub toate formele sale.

Eforturile de a crea un astfel de mecanism legal s-au lovit de dezacordurile dintre state, mai ales cu privire la definirea terorismului si cu privire la includerea faptelor comise de fortele armate si de miscarile de eliberare nationala. Mai recent, o incercare de includere a infractiunii de terorism in competenta Curtii Penale Internationale (CPI) de la Haga a fost abandonata ca urmare a lipsei unei definitii universal acceptate si a volumului de munca suplimentar pe care cazurile de terorism l-ar fi generat pentru Curte.

In acest context, in care atentatele teroriste au devenit tot mai frecvente, crearea unei instante internationale pentru combaterea terorismului este mai importanta ca niciodata. In februarie 2015, Romania a propus infiintarea unei Curti Internationale impotriva Terorismului (CIT) si, impreuna cu Spania, a demarat un proces comun de consultari, care speram ca va avea ca rezultat final crearea unei astfel de Curti. O astfel de instanta ar avea competenta sa aduca in fata justitiei orice act de terorism savarsit dupa infiintarea sa, oferind astfel asistenta extrem de necesara pentru statele cu sisteme juridice mai putin performante si reprezentand totodata un factor de descurajare pentru potentialii teroristi.

CIT ar avea competenta complementara atat instantelor nationale, cat si CPI, intervenind numai atunci cand autoritatile nationale nu pot sau nu doresc sa judece un astfel de dosar referitor la acte de terorism sau atunci cand crimele comise nu intra in competenta CPI. Curtea ar avea un procuror si un numar rezonabil de judecatori, reflectand o reprezentare echilibrata a principalelor sisteme juridice ale lumii, o reprezentare geografica echitabila si egalitatea de gen. De asemenea, Curtea ar putea beneficia si de o forta multinationala de politie sau securitate in masura sa actioneze daca un stat nu poate sau nu doreste sa coopereze pentru strangerea probelor impotriva acuzatilor.

Infiintarea Curtii s-ar putea realiza pe baza unui tratat international sau a unui act cu caracter obligatoriu al Organizatiei Natiunilor Unite, pentru a asigura caracterul universal al jurisdictiei sale. Ar putea fi, cel mai bine, creata printr-o rezolutie obligatorie a Consiliului de Securitate al ONU, infiintarea Tribunalelor Penale Internationale pentru Iugoslavia si Ruanda, precum si a Tribunalului Special pentru Liban putand servi ca precedente in acest sens.

Cu siguranta ca o astfel de initiativa trebuie sa depaseasca anumite dificultati juridice, poate cea mai importanta fiind aceea de a ajunge la un consens asupra definitiei infractiunii de terorism. In acest scop, propunem o abordare care sa se concentreze pe "numitorul comun". In afara de includerea actelor de terorism asupra carora deja s-a ajuns la un acord in conventiile sectoriale existente, competenta CIT se va putea baza pe dreptul international cutumiar, luand in considerare intentia de a comite o infractiune (intentia specifica de a raspandi frica sau de a constrange autoritatile), precum si gravitatea crimei si caracterul international al acesteia.

Infiintarea Curtii Internationale impotriva Terorismului si legitimarea acesteia va necesita sprijinul societatii civile, al mediului universitar, precum si al publicului larg. Obtinerea acestui sprijin nu reprezinta o misiune usoara, cu atat mai mult cu cat decidentii politici se confrunta in prezent cu atat de multe alte provocari economice si strategice. Dar suntem convinsi ca un astfel de instrument juridic puternic in lupta globala impotriva terorismului se va dovedi rapid indispensabil - justificand astfel elocvent eforturile depuse pentru crearea acestei Curti.

Dr. Bogdan Aurescu este ministrul afacerilor externe al Romaniei. Jose Garcia-Margallo y Marfil este ministrul afacerilor externe al Spaniei.