Decesul polițistul de 28 de ani, care și-a rupt gâtul marți sera, pe Bulevardul Știrbei Vodă, în timp ce se afla într-o misiune, are potențialul de a genera o adevărată criză, implicațiile politice fiind unele extrem de mari și pot culmina inclusiv cu o cădere a guvernului Ponta.
Procurorii de la Parchetul Tribunalului Bucureşti au deschis un dosar de cercetare penală în care s-a început urmărirea in rem, pentru ucidere din culpă, în cazul poliţistului de la Brigada Rutieră.
Gabriel Oprea nu este doar un simplu ministru de interne. Oprea este și vicepremier în Guvernul României și președintele UNPR, unul din partidele cheie care formează actuala majoritate parlamentară. În funcție de rezultatele cercetării, putem avea următoarele scenarii de evoluție:
Scenariul 1: Demisia de onoare
Dacă informația potrivit căreia poliţistul Bogdan Gigină ar fi făcut parte dintr-un dispozitiv care îl însoţea pe ministrul de Interne, Gabriel Oprea, se va dovedi a fi reală, acesta trebuie să-și prezinte demisia din funcție.
Conform legii, Oprea nu avea dreptul să folosească coloana oficială, aceasta fiind prevăzută doar în condiții de maximă urgență.
Astfel cel care în vara acestui an a ocupat funcția de premier-interimar și chiar se visa premier al României până în decembrie 2016 se poate trezi scos din guvern pe ușa din dos.
Oprea și-a mai dat demisia din funcția de ministru de interne atunci când a deținut această funcție în guvernul PDL-PSD. Numirea lui Virgil Ardelean la conducerea Direcției Generale de Informații și Protecție Internă a generat un scandal de amploare în interiorul Partidului Social Democrat, al cărui membru era pe atunci. PSD i-a retras sprijinul politic, iar Oprea a demisionat atât din guvern, cât și din partid.
Demisia de onoare poate asigura însă continuarea actualei majorități parlamentare, UNPR putând să propună un nou ministru de interne care să-l înlocuiască pe Gabriel Oprea sau să cedeze ministerul de interne solicitând la schimb ministerul agriculturii (despre dorința UNPR de a prelua ministerul agriculturii s-a tot discutat zilele acestea în diverse medii politice).
Scenariul 2: Remanierea
Dacă Oprea va încerca să mușamalizeze toată povestea, în condițiile în care cazul polițistului Gigină are potențialul de a lua amploare mediatică, singura variantă pentru a contracara pierderile de imagine care pot afecta principalul partid de guvernământ este remanierea acestuia din funcție.
Remanierea în forță a lui Gabriel Oprea va conduce automat și la retragerea UNPR de la guvernare și destrămarea actualei majorități parlamentare.
Întrebarea este care dintre cei doi lideri ai PSD își va asuma această mișcare kamikaze care poate dinamita majoritatea parlamentară? Și care dintre cei doi lideri are mai mult de pierdut sau de câștigat din punct de vedere politic și al imaginii? Victor Ponta sau Liviu Dragnea ?
Victor Ponta știe că remanierea lui Gabriel Oprea poate însemna și sfârșitul mandatului său în fruntea guvernului.
Gestul vine, însă, foarte repede după Congresul PSD și momentul pierderii puterii în partid. Ponta nu dorește să piardă funcția de premier, care îi oferă în continuare o importantă pârghie de putere, atât în partid, cât și în cazul unor alte eventuale probleme cu justiția.
Premierul nu are foarte multe variante politice de rezervă în acesta moment, iar câștigul de imagine de care va beneficia, ca urmare a remanierii lui Oprea, în rândul opiniei publice, se poate dovedi eficient pe termen scurt, însă pe termen lung acesta se va epuiza.
De asemenea, remanierea ministrului de interne de către un premier rămas fără putere în partid, ar putea atrage nemulțumiri și genera reacții de aversiune la nivelul conducerii și a parlamentarilor care alcătuiesc majoritatea. În aceste condiții, Oprea și UNPR pot decide să continue guvernarea alături de PSD și să asigure majoritatea parlamentară.
Remanierea lui Oprea îi poate aduce lui Victor Ponta un câștig din punct de vedere al imaginii, însă generează pentru acesta pierderi din punct de vedere politic și ca poziționare în raporturile de putere în interiorul PSD.
Liviu Dragnea își poate calcula poziționarea în acest caz în funcție de interesul acestuia de a mai avea sau nu UNPR tractat la listele PSD pentru alegerile parlamentare.
În lipsa oricărei reacții sau decizii din partea premierului, Liviu Dragnea poate face o reală demonstrație de putere în raport cu acesta și îi poate solicita remanierea lui Gabriel Oprea.
Gestul de forță al președintelui PSD ar echivala nu doar cu scoaterea UNPR de la guvernare, ci și cu închiderea oricărei discuții despre participarea pe liste comune la alegerile parlamentare.
Implicațiile asupra guvernării sunt multiple. Grupurile PSD, ALDE, la care se poate adăuga și grupul minorităților naționale, nu au însă suficiente voturi pentru a asigura majoritatea parlamentară.
În acest scenariu, PSD poate negocia și atrage sprijinul individual al parlamentarilor UNPR, care se vor vedea lipsiți de accesul la resursele puterii.
În cazul în care parlamentarii cumpărați la bucată de generalul Oprea rămân uniți în jurul acestuia, Dragnea trebuie să se așeze la masa negocierilor cu UDMR (puțin probabil, însă, ca liderii Uniunii să fie interesați de o nouă intrare la guvernare în an electoral) sau va trebui să negocieze cu PNL susținere parlamentară pentru un nou guvern PSD.
Chiar dacă ecuația stabilirii unei noi majorități parlamentare, care să propună și să susțină un nou premier din partea PSD, se va dovedi a fi ceva mai dificilă, prin remanierea lui Oprea, Dragnea poate beneficia de un câștig de imagine, dar și de un câștig politic prin destructurarea UNPR.
Scenariul 3: Iohannis intră în joc
Președinția este unul cei mai rapizi beneficiari ai informației. Cu siguranță, la nivelul Administrație Prezidențiale, situația reală în cazul Gigină este cunoscută.
Iohannis poate interveni în acest joc solicitând remanierea ministrului de interne, situație care poate duce, de asemenea, la o criză politică (vezi precedentul ministrului de interne Dan Nica – 2009).
Oprea a fost, însă, partenerul lui Iohannis în momente extrem de importante pentru președinte: nominalizarea șefului SRI, când generalul și-a declarat susținerea față de nominalizarea lui Iohannis fără consultarea partenerilor din coaliție, votul pentru Strategia Națională de Apărare și votul pentru numirea șefului SIE sau ordonanța de urgență privind mărirea salariilor demnitarilor.
În scenariul în care Iohannis intră în acest joc, acesta și-ar trăda partenerul informal care i-a asigurat sprijinul în momente cheie pentru mandatul său. Iohannis ar fi lipsit și de sprijinul PNL, care și-a epuizat posibilitatea de a depune moțiune de cenzură, în cazul în care PSD s-ar solidariza cu ministrul de interne.
De asemenea, retragerea lui Gabriel Oprea din fruntea ministerului de interne, pe fondul solicitării lui Klaus Iohannis de remaniere a acestuia, nu conduce și la retragerea UNPR de la guvernare, iar actuala majoritatea parlamentară va putea să funcționeze în continuare.
Iohannis nu ar putea să fie acuzat că se implică în jocuri politice, deoarece și-ar putea motiva implicarea în acest caz chiar pe baza prerogativelor Constituției României, care prevede că Președintele veghează la buna funcționare a autorităților publice. Ori, în acest caz, este foarte probabil să aveam de-a face cu un abuz al autorităților publice.
Președintele, intrat pe un trend descendent al încrederii populație ca urmare a lipsei acestuia de implicare în viața publică a cetății, poate beneficia de un câștig de imagine în rândul propriului electorat prin scoaterea din guvern a unui personaj precum Gabriel Oprea. Gestul lui Iohannis va alimenta însă din nou speranțele unei bune părți a electoratului său în privința schimbării guvernului.
Scenariul 4: Stingerea subiectului
