Ein Mann, ein Wort! Altfel spus, o promisiune se ține. Se respectă! Una din principalele achiziții ale democrației liberale este contractul. Cu alte cuvinte, domnia legii. I-a luat Occidentului cel puțin trei sute de ani pentru a ajunge aici. Un acord semnat este sacrosanct. A-l falsifica, juridic vorbind, este o crimă. Am un imens respect pentru Imperiul Bizantin. Am mult mai puțină admirație însă pentru ceea ce descriu drept bizantinism: necinste, duplicitate, intrigi în spatele scenei, manipulări, falsificări și aranjamente indecente.
Cu ani în urmă, am publicat un articol, în trimestrialul Orbis, care se intitula tocmai “Byzantine Rites, Stalinist Follies: The Twilight of Dynastic Communist in Romania”. Era în 1986. A apărut, de asemenea, în germană, în revista Europäische Rundschau, editată de Paul Lendvai la Viena. Traducerea sa românească, realizată de Bogdan C. Iacob, este inclusă în volumul “Fantoma lui Gheorghiu-Dej”, publicat la Humanitas. Din păcate, moravurile bizantine continuă să bântuie sfera publică din România.
Observăm instituții care devin brusc amnezice când vine vorba să-și respecte obligațiile. Procedurile sunt disprețuite. Angajamentele scrise sunt tratate ca hârtie igienică. Totul este fluid, totul poate fi rescris. Înțelegerile contractuale sunt călcate în picioare, angajamentele sunt ignorate, obligațiile juridice sunt considerate nonexistente. Cunosc cel puțin un caz, foarte concret, de asemenea violări scandaloase. Ele trebuie știute. Eu, cel puțin, nu voi tăcea…
