Liderul UDMR, Kelemen Hunor, si-a manifestat din nou solidaritatea cu Nagy Zsolt, condamnat definitiv la 4 ani de inchisoare de Inalta Curte. A spus despre el ca ar fi nevinovat, iar procesul l-a numit inechitabil. Si-a exprimat apoi speranta ca fostul ministru al comunicatiilor va fi in curand liber, adaugand ca "daca nu vom fi capabili sa luptam pentru dreptatea noastra, aceasta situatie va conduce la o deceptie uriasa in randul alegatorilor".
De notat ca Nagy Zsolt a fost condamnat in prima instanta de un complet de trei judecatori in 2013 la cinci ani de inchisoare, iar completul de cinci judecatori a mentinut in 2015 condamnarea, dar a redus pedeapsa cu un an. In asa numitul dosar al privatizarilor strategice a fost condamnat si Codrut Seres la cinci ani. (Vezi toate detaliile in sectiunea Dosare de Coruptie)
A pune la indoiala atatia judecatori de la Inalta Curte fara nici cea mai mica proba, a apara un condamnat definitiv doar din varful limbii, declamand lozinci si cu vorbe goale este tocmai cauza "deceptiei uriase in randul alegatorilor". Asta nu intelege nici Kelemen Hunor, nici ceilalti justitiari expirati ai Romaniei. Publicul s-a saturat pana peste cap de politicieni solidari in furt, de sfidare pe fata si ras in nas. Ultimele alegeri au insemnat in primul rand un vot impotriva coruptiei, nu in favoarea ei. Multora, politicieni sau jurnalisti, le scapa tocmai acest mic detaliu.
Intr-un discurs perfect schizoid tinut la congresul UDMR, Kelemen Hunor se declara, cum altfel, un sustinator al justitiei, al statului de drept si un mare adversar al abuzurilor: "Trebuie să spunem răspicat: justiţia trebuie să funcţioneze, iar noi sprijinim strădania de a o face funcţională. Dar respingem generalizările şi etichetarea. Vom fi întotdeauna solidari cu cei care au fost nedreptăţiţi. Statul de drept înseamnă lipsa totală a arbitrarului".
Acest timp de comportament dedublat si cinic a devenit loc comun in politica si se regaseste la destui jurnalisti cu pretentii de onorabilitate. Justitie sa fie, dar pana la ai nostri. Cand justitia ajunge la "ai nostri" nu mai e buna, ci se transforma rapid in razbunarea cuiva sau cu intr-un nemaipomenit abuz. Pesedistii, Ponta sau mogulii se plangeau ca sunt victimele dictaturii lui Basescu. La randul sau, fostul presedinte si protejata lui tipa azi ca ar fi victima propriului sistem reformat cu succes timp de zece ani.
Ca intr-o mare familie, cu totii vad peste tot numai abuzuri groaznice. Nu le dovedesc, nu le identifica, ci vorbesc despre ele la modul abstract. Traian Basescu a devenit un excelent teoretician al abuzurilor din justitie, aproape la fel de bun ca Voiculescu. Din pacate, amandoi stau cam prost la gasirea unor exemple convingatoare. Aici mai au putin de lucrat, la fel Kelemen Hunor. De remarcat lipsa de nuante cand vine vorba de adversari politici. Daca anchetele lovesc in dusmani, nu la mai pasa brusc de reguli iar inamicul este catalogat, inainte de a fi trimis in judecata, drept "mafiot", "hot", "corupt" etc.
Cei mai multi politicieni importanti sunt macinati de un singur gand: cum sa scape de justitie, ei si apropiatii lor. Premierul Ponta se lupta pentru tata socru, cumnatul si pentru o armata de baroni mari si mici din partid. Traian Basescu se rafuieste cu justitia pentru fratele, ginerele, protejata lui si pentru el insusi. Din pacate, nici unul din partidele mari nu mai dispune de resurse reale pentru a lucra in interesul cetatenilor, fiind ocupati sa-si salveze pielea si banii agonisiti cu atata truda. Justitiarii de carton ai Romaniei, inamicii puscariei, nu ne mai folosesc la nimic, trebuie zburati treptat sau pe rand. In treacat fie spus, care e diferenta intre justitiarii de carton de azi, inamicii puscariei, si modul in care Adrian Nastase il apara pe Bivolaru protestand pe scarile tribunalului? Sau intre ei si mitingurile de sustinere ale PSD pentru fiecare baronel din tara anchetat de procurori?
Ei sunt azi sursa principala a raului, la pachet cu banii negri din presa. O presa finantata cu bani murdari nu va sustine niciodata interesul public, ci interese particulare. Acest rau nu poate fi extirpat decat sub presiune publica, protest si negare continua a celor care pozeaza in mari justitiari aparand in mod sfidator toti borfasii. Si cu anchete, desigur. Plus o solutie pentru a umbla putin la radacinile coruptiei: toti noii justitiari, out de pe viitoarele liste electorale. Justiarii astia care distrug justitia in numele justitiei sunt mai periculosi decat borfasii dovediti. Macar pe aia stim de unde sa-i luam. Presiune pentru figuri noi, integre si competente in politica. Alti oameni. Astia putea schimba ceva, cei de acum nu mai pot face mare lucru, decat sa fure cu arta, pricepere si multa experienta.
3
19
