Dintre cauzele identificate de administratorul judiciar ca fiind responsabile de intrarea Hidroelectrica in insolventa, contractele bilaterale de furnizare/achizitie a energiei electrice, contractul colectiv de munca, lucrarile de mentenanta, lucrarile de investitii sunt cele care au fost “rezolvate” intr-un fel sau altul de administratorul judiciar.
Denuntarea contractelor cu “baietii destepti” se judeca si se va mai judeca in instante, fiind motivul care impiedica Hidroelectrica sa iasa dintr-o insolventa juridica, fiindca intr-una strict economica nu a fost niciodata. Termenul de iesire din insolventa se amana repetat, fiindca justitia s-a hotarat sa-si faca meseria asa cum trebuie, judecatorul sindic Moldovan, tovarasul lui Borza in ale insolventelor, fiind dupa gratii.
Ambitiosul program de investitii lansat acum cativa ani de Hidroelectrica a fost ingropat tocmai in mandatul unui guvern care avea ca obiectiv relansarea acestora. O serie de societati dependente de Hidroelectrica (Hidroconstructia, Energomontaj, ISPH, HYE Resita, UCM Resita sunt doar cateva exemple) sunt grav afectate, unele fiind chiar in pragul falimentului. Despre o posibila relansare a economiei Romaniei dupa perioada de criza cu ajutorul Hidroelectrica nu poate fi vorba : Hidroelectrica nu mai investeste in amenajarile cu functiuni complexe iar statul roman nu investeste deloc. In scurt timp, pentru a proiecta si construi hidrocentrale, ne vom indrepta spre exteriorul tarii, fiindca specialistii autohtoni sunt pe cale de disparitie.
Reducerea cu aproape 30% a numarului de personal in Hidroelectrica, intr-un timp mult prea scurt si fara un plan de management a resurselor umane, practic haotic dar si ilegal, va avea consecinte pe care le vor suporta viitorii administratori ai Hidroelectrica, cei care se vor confrunta cu o acuta lipsa de personal specializat. Chiar daca s-a intamplat mai tarziu decat ne doream, concedierile facute abuziv, invocand prevederile Legii insolventei, au fost sanctionate ca neconstitutionale de Curtea Constitutionala a Romaniei. Salariatii concediati dupa bunul plac al administratorului judiciar, fara consultarea sindicatului si fara aplicarea unor criterii de concediere, incep sa castige procesele de contestare a deciziilor de concediere, atati cati au rezistat lungului drum in justitie,
Masurile de reorganizare a dispeceratelor din teritoriu prin desfiintarea/comasarea acestora si recenta desfiintare a unui numar important de posturi de sef centrala vor avea in scurt timp consecinte directe asupra functionarii in siguranta a amenajarilor hidroenergetice. Acelasi efect il produce reducerea drastica a lucrarilor de mentenanta, pe partea de servicii evolutia dezastrului fiind in spirala : lucrarile care nu se mai fac din lipsa fondurilor alocate de Hidroelectrica pentru acest capitol inseamna venituri mai mici pentru Hidroserv, avand drept consecinta reduceri de salarii si concedieri, urmate de imposibilitatea onorarii comenzilor si/sau de efectuare de lucrari de calitate indoielnica. Desi sesizate repetat, organisme abilitate sa se pronunte pe aceste subiecte sunt nepasatoare sau nu sunt bagate in seama, atunci cand isi spun parerea.
Alte probleme au ramas partial sau total nerezolvate : cosul reglementat, costul apei uzinate sunt mijloace prin care administratorul judiciar, cu tot spectacolul facut in media, intoarce favorul celor care l-au numit/mentinut la carma Hidroelectrica, la fel ca predecesorii sai : ramane cum au stabilit autoritatile statului. Suplimentar, guvernul ne-a mai facut un “cadou” : taxa pe stalp.
Profitand de un an 2014 peste media multianuala din punct de vedere hidrologic, Hidroelectrica a inregistrat o productie suplimentara de aprox. 4.500.000 MWh fata de cea bugetata si un profit istoric, de 1,2 miliarde lei. Ramane de vazut ce se va intampla cu acest profit.
Listarea la bursa este pasul urmator pe care il va face Hidroelectrica dupa iesirea din insolventa, conform celor declarate la unison de toti factorii decidenti pe acest subiect. O scurta retrospectiva a intentiilor trecute si prezente legate de acest subiect, in cele ce urmeaza.
In perioada 2007-2008, cand Hidroelectrica avea un rating mai bun decat rating-ul de tara, guvernul Tariceanu nu a facut demersuri pentru listarea la bursa a Hidroelectrica, ci pentru transferul activelor acesteia la AVAS si includerea in marea Companie Energetica Nationala. O oferta publica initiala (IPO) a noii entitati, la nivelul societatii-mama, era luata in calcul pe termen scurt spre mediu abia dupa constituirea “campionului energetic”, in functie de necesarul de capital al noii companii. Problemele legate de integrarea pe verticala, opozitia Hidrosind si a altor organizatii au intarziat suficient acest proiect, atat cat sa fie anulat de noul guvern, in 2009. Propunerea Hidrosind de a crea o companie puternica, dar nu oricum, ci in baza unei legi a holdingului, nu a avut succes, o initiativa legislativa pe aceasta tema fiind plimbata prin comisiile Parlamentului de vreo 7-8 ani.
Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro
