Se schimba in mod radical regulile jocului dupa care se vor organiza alegeri in 2016. Cele trei proiecte de legi iesite din Comisia de Cod Electoral si intrate luni in dezbaterea Parlamentului merita citite cu lupa. Ele, plus alte doua care asteapta la rand, vor schimba in bine sau in rau modul de a face politica in Romania. Prin urmare, atentie la detalii, la virgule, la noutati. Sa recapitulam: proiectele de legi referitoare la alegerile locale, partidele politice si finantarea partidelor au intrat pe circuit parlamentar la Senat, Camera Deputatilor fiind decizionala. Alte doua asteapta la rand: votul prin corespondenta si alegerile generale. Ele n-au fost inca puse pe hartie sau dezbatute.
In cazul primelor trei, principiile mari au fost deja stabilite in comisia de cod, deci este de asteptat sa treaca relativ rapid prin cele doua camere. Exista, deci, toate sansele ca anul viitor sa avem un set de reguli noi. Vor fi ele si mai bune decat cele vechi?
Este, fara indoiala, un lucru bun ca vor putea sa apara mai usor partide noi, locale sau regionale. Se creeaza premisele spargerii monopolului detinut de marile partide. S-a simplificat enorm procedura de infiintare: cu trei semnaturi, ai facut partid. Este un lucru bun si ca parlamentarii s-au gandit de principiu sa controleze mai strict veniturile si cheltuielile unui partid sau candidat in campania electorala. Nu este insa bine deloc cum au a pus in practica toata filozofia asta.
Sa recapitulam putin. Partidele se infiinteaza mai usor, cheltuielile de campanie se vor deconta de la bugetul de stat. Deschizi un cont de campanie prin care derulezi toate cheltuielile. Statul este obligat sa le ramburseze de la buget in termen de 90 de zile de la data alegerilor daca toate hartoagele sunt in regula. Exista un plafon de cheltuieli, destul de generos. El variaza in functie de tipul de candidatura.
In lege (vezi amendamentele din documentul atasatsau mai jos) scrie ca un candidat sau partid poate beneficia de contributii in campania elctorala "din donaţii primite de candidaţi de la persoane fizice, din venituri proprii sau din împrumuturi de la persoane fizice sau contractate cu instituţii bancare". Si aici incep marile probleme si durerile de cap.
Amendamentele-legea-finantarii-partidelor.doc by CristianPantazi
Este o practica printre politicienii romani sa declare imprumuturi fictive. O fac pentru a avea o baza de justificare fie pentru viitoarele spagi, fie pentru banii negri proveniti din activitati ilegale etc. Unii mai declara ca l-a imprumut pe X cu o suma de bani drept garantie ca-si va recupera business-ul lasat in grija. Va amintiti, probabil, ca avem politicieni care sustin ca au imprumutat zeci de milioane de euro "pe persoana fizica", caz probabil unic in Europa.
Pe scurt, politicienii romani sunt maestrii imprumutului fictiv. Ce credeti, vor aplia metoda in viitoarea campanie electorala finantata de la buget? Da, vor jupui bugetul declarand cheltuieli si imprumuturi inexistente. O groaza de politicieni vor veni sa deconteze de la buget cheltuieli justificate prin pretinse imprumuturi de la rude si prieteni.
Cu doua facturi de la coltul strazii vor zice ca au tiparit 7543 de afise lipite pe tot atatia stalpi sau locuri de afisaj. Cei de la Autoritatea Electorala Permanenta nu au decat sa le identifice daca vor sa afle in ce masura intreaga operatiune s-a derulat cu adevarat. Poarta spre frauda este prea mare pentru a fi lasata asa cum e acum, adica larg deschisa.
Viitorii candidati sunt invitati practic sa-si spele banii negri intoducandu-i drept cheltuieli de campanie, care vor fi decontate de stat. Ar fi frustrant sa punem cu mana noastra in mana borfasilor instrumente prin care nu doar ca spala niste bani (furati tot de la noi), dar sa-i deconteze tot de la buget, adica tot din banii nostri. Ar fi o culme a prostiei din partea nostra sa-i lasam, cum este o culme a tupeului din partea lor ca ne propun asa ceva.
Ne putem imagina cate contracte fictive de consultanta vor fi decontate. Putem intui jaful la scara nationala facut in cardasie cu mogulii TV, specializati in fraude fiscale. Nu vad AEP sa aiba capacitatea institutionala de a verifica catastifele cu facturi si documente justificative depuse de puhoiul de partide si candidati care o sa apara inevitabil dupa liberalizarea politicii romanesti. Nu uitati, partidele se vor infiinta cu trei semnaturi. In cazul asta, merita sa-ti faci partid numai ca sa decontezi in campanie cheltuieli. Tot e ceva.
Daca tot au introdus principiul finantarii campaniilor electorale din bugetul de stat, ar trebui facut mai simplu si clar. Asa cum e acum, cu decontari, facturi, acte notariale, imprumuturi etc nu facem decat sa ne complicam tuturor viata si sa incarcam o institutie publica - in treacat fie spus controlata de politicieni - cu sarcini pe care in mod obiectiv nu le va putea indeplini.
A amesteca in Romania finantarea privata cu cea de stat este cea mai sigura cale catre frauda din cauza ca nu avem capacitate institutionala si eficienta de control. In plus, sistemul electoral s-a dovedit o masina de spalat bani. Asa cum arata azi propunerile de finantare a campaniilor electorale rezulta ca politicienii s-au saturat sa scoata bani din buzunar si ca au imaginat o afacere pe seama bugetului inclusiv din panglicile scoase pe gura. Adica nu-i destul ca mint de ingheata apele in campanie, trebuie sa-i mai si platim pentru brasoavele vanute o data la patru ani. Si asta din buzunarul nostru. Inacceptabil.
Realist vorbin, marea problema o reprezinta campaniile paralele efectuate de cei care isi cumpara dregatoriile de la partid. Ei primesc in custodie doua-trei-patru sau cinci comune, cartiere, orase, in functie de importanta postului. Acolo cumpara voturile cu banii jos sau cu diverse cadouri (pachete cu alimente, haine, paturi etc) daca vor sa ajunga in functiile de directori sau directorasi antamate la partid.
Acest tip de actiuni trebuie descurajate cu prioritate, deoarece a intrat in cultura nationala ideea ca votul poate fi vandut pe bani sau bunuri. Asta era ilegal si inainte, insa partidele au inceput o licitatie inconstienta pentru fiecare vot si inca nu avem, din pacate, cazuri exemplare de politicieni sau alegatori pedepsiti pentru mita electorala. Dimpotriva, politicienii au facut totul pentru a opri anchetele sau pentru a le obstructiona.
Revenind insa la tema finantarii campaniilor electorale de la bugetul de stat si modul propus spre reglementare, aceasta reprezinta doar una din numeroasele probleme ridicate de setul de legi trimis in Parlament spre dezbatere. Intre probleme se adauga primarii alesi intr-un singur tur, alegerea sefilor de Consilii Judetene indirect, de catre consilieri, sau iminenta revenire la votul pe lista. Toate ar merita dezbateri publice pentru a decide in cunostinta de cauza.
Din pacate, avem prea putine dezbateri in spatiul public acum, cand este atata nevoie de presiune publica. Televiziunile, ca de obicei, au propria agenda, rupta complet de realitate si de interesul public. Or, mi se pare inadmisibil ca legi de o asemenea importanta sa treaca atat de usor. Altfel, ne vom plange post factum ca iarasi ne-au servit politicieni legi proaste si ca n-au existat dezbateri pe care tot noi, cetatenii, avem datoria sa le provocam. Democratia moare daca in momente esentiale nu ne implicam sau daca ne trezim o data la patru ani.
0
8
