De ce ne agitam atit de mult pe tema scandalului Victor Ponta - ofiter SIE? De unde vine interesul public si de ce e relevant subiectul acesta intr-o campanie electorala in care, teoretic, ar trebui sa discutam despre programele candidatilor? Raspunsul e simplu: pentru ca aceasta tema, a infiltrarii serviciilor secrete la virful deciziei politice, e la fel de importanta pe termen scurt pentru viitorul tau, si al meu, si al tuturor, ca si promisiunile candidatilor. Iata si explicatiile.

Cristian PantaziFoto: Hotnews

Lipsa egalitatii de sanse

Balansul servicii secrete - societate civila e unul esential pentru starea oricarei democratii. Am explicat asta intr-un editorial legat de decizia Curtii Constitutionale pe legea BigBrother. In esenta, orice serviciu secret isi ia exact atita putere si influenta cit ii permit structurile civile de control din sistemul de checks and balances.

De aceea exista prevederi legale clare, stipulate chiar si in Constitutie, ca un procuror nu poate fi ofiter acoperit, ca serviciile nu-si pot infiltra agentii in magistratura sau in politica.

Or, in cazul Ponta - inca o data, daca acuzatiile presedintelui Basescu sint adevarate - vedem cum un politician cu legaturi in lumea serviciilor secrete a avut o cariera fulgeratoare, fara ca vreodata sa se fi remarcat printr-o activitate peste medie. A devenit foarte tinar sef al Corpului de Control al premierului Adrian Nastase, apoi seful TSD, apoi parlamentar, apoi ministru in 2009, apoi seful PSD, apoi premier, apoi candidat la presedintia tarii. Fara ca in tot acest timp sa fi lasat in urma o activitate prodigioasa, initiative legislative care au rezistat timpului sau macar un proiect politic solid.

Ce a avut Ponta in plus fata de alti politicieni cu care a concurat in permanenta? Imi pun intrabarea daca nu a fost sprijinit discret de retele netransparente din serviciul secret al carui ofiter a fost. Retele care i-au pus la indemina instrumente si informatii de care contracandidatii sai nu au beneficiat. Ceea ce inseamna ca egalitatea de sanse nu a existat in cazul sau.

Daca vreti, e aceeasi discutie ca si in cazul firmelor controlate de serviciile secrete. Cum poate o firma obisnuita de IT sa concureze cu o firma sprijinita cu resurse, know-how si informatii din interiorul serviciilor? Cum poate o firma obisnuita de resurse umane, sa spunem, sa concureze cu o firma similara, dar sprijinita de servicii? La fel si in politica: cum poate un candidat obisnuit sa candideze cu un candidat care are in spate retele ale unui serviciu secret, retele care se pastreaza inevitabil si dupa iesirea formala dintr-un serviciu?

Vulnerabilitatile

Un politician de virf, care e deja premier si aspira cu mari sanse la postul de presedinte al tarii, pur si simplu nu poate functiona corect cu un astfel de trecut. Un ofiter acoperit poate face, prin natura functiei, lucruri la limita legii. Lucruri cunoscute de un cerc, mai larg sau mai restrins, de lucratori ai acelui serviciu. Poate fi santajat el de acesti colegi/superiori? Sigur ca da.

Mai rau e ca aceasta vulnerabilitate poate fi cunoscuta si exploatata de tari ne-aliate, tari din afara sistemului de aliante al Romaniei. Evident ca noi toti am ridicat din sprinceana cind am aflat ca Victor Ponta a sters datoria de aproape 600 de milioane de dolari a companiei din Kazahstan KazMunaiGaz, in schimbul a 200 milioane de dolari inca neincasati si a unui iluzoriu fond de investitii de un miliard de dolari. Cu totii ne-am intrebat de ce a facut asta. Puteti exclude complet posibilitatea ca Victor Ponta sa fi fost strins cu usa?

Imaginati-va cum arata un presedinte cu o asemenea tinichea legata de coada. Daca e adevarat ca Ponta a fost ofiter SIE in perioada 1997-2001, cind SIE era inca nereformat si avea tarele vechii Securitati, cum se raporteaza la presedintele Romaniei partenerii sai externi din UE si NATO? Si-a spionat in trecut Victor Ponta actualii parteneri in beneficiul unui serviciu de informatii complet netransparent? Ce credibilitatea va avea in discutiile din Consiliul European sau din Consiliul NATO?

Minciuna

Daca Victor Ponta a fost intr-adevar ofiter SIE in paralel cu functia de procuror, atunci candidatul PSD la cea mai inalta functie in stat si-a mintit electoratul, a mintit institutiile statului care ar fi trebuit sa-l controleze, si-a mintit partenerii externi prezentind doar un adevar partial despre el insusi din 1997 incoace.

Or, o cariera solida in politica nu se poate construi pe o minciuna originara atit de mare. Minciuna plagiatului, alte neadevaruri sau jumatati de adevar vehiculate de-a lungul timpului cu mare nonsalanta de Victor Ponta de-a lungul timpului erau suficiente pentru a atrage atentia asupra duplicitatii sale. Dar aceasta minciuna - repet, daca e adevarat ca a fost ofiter acoperit SIE - este mai mare decit orice a facut Victor Ponta pina acum si il descalifica total ca om politic.

Legalitatea

Daca dezvaluirile presedintelui sunt adevarate, se ridica apoi problema legalitatii. Daca intre 1997 si 2001 a functionat ca procuror si ofiter acoperit SIE in acelasi timp, inseamna ca a incalcat legea. Or, ce exemplu oferta un posibil presedinte. Ca incalcarea legii este metoda de promovare spre varful statului? Daca istoria presedintelui se dovedeste reala, Victor Ponta are nu doar o problema de moralitate, ci si una de incalcarea legii din pozitia de om care veghea, teoretic, la respectarea ei. Pe scurt, un afront adus ideii de lege si legalitate.

Aceste patru explicatii arata de ce discutia despre cazul Victor Ponta - ofiter acoperit SIE e la fel de importanta ca discutia despre programele politice ale candidatilor. Ea este, de fapt, o discutie fundamentala despre starea democratiei din Romania. Cine va spune ca acest scandal e doar o manipulare electorala sau o fumigena electorala va minte. Sau va manipuleaza.

Ceea ce trebuie sa facem acum e sa cerem raspunsuri clare de la actorii implicati:

  • Victor Ponta - sa raspunda public la toate acuzatiile
  • Traian Basescu - sa spuna de ce a tinut aceasta informatie pina in campanie
  • SIE - sa explice de ce a tolerat un astfel de comportament (daca el e real)
  • Comisiile parlamentare de control - sa iasa public si sa-si explice esecul