Astăzi, 16 iulie, începe la Bruxelles Consiliul European la care se vor discuta și propunerile statelor membre pentru viitoarea Comisie Europeană condusă de Jean Claude Juncker. Deși atât Președintele Traian Băsescu cât și Premierul Victor Ponta își afirmaseră public sprijinul pentru nominalizarea lui Dacian Cioloș pentru un nou mandat de comisar european pentru agricultură din partea României, cele mai recente declarații arată că acest consens este în pericol din cauza unor considerente care țin mai degrabă de orgoliu decât de calcule lucide. Nu vom intra aici în polemica privind cine face nominalizarea – aceasta fiind, de altfel, o falsă problemă atâta timp cât există consens atât pe portofoliu cât și pe candidat – însă vom încerca să arătam de ce este în interesul României să aibă o poziție coerentă și puternică atât pentru păstrarea actualului portofoliu cât și pentru nominalizarea lui Dacian Cioloș.

Alin Cristian MitutaFoto: Europuls

De ce agricultura

Portofoliul agriculturii este cel mai important din punct de vedere al bugetului gestionat care se ridică la 44% din bugetul total al UE adică aproximativ 370 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020, din care României îi revin aproape 20 de miliarde de euro în plăți directe și investiții pentru dezvoltare rurală (România este între cele 5 state membre care primesc mai mulți bani pentru subvenții în agricultură în cadrul PAC).

În plus față de dimensiunea considerabilă a bugetului, Politica agricolă comună (PAC) este cea mai integrată politică europeană, statele membre având un spațiu de manevră limitat și trebuind să notifice sau să ceară aprobarea Comisiei pentru aproape orice măsură adoptată la nivel național. Din acest motiv, portofoliul agriculturii este de departe unul dintre cele mai influente și mai cu greutate din Comisia Europeană iar acest lucru oferă Comisarului care îl deține o putere foarte mare de negociere atât în cadrul Colegiului comisarilor cât și în negocierile cu Statele Membre.

Mai mult, portofoliul agriculturii este unul cu impact în alte câteva domenii cheie. Comisarul pentru agricultură are un cuvânt de spus în domeniul dezvoltării regionale, în coordonarea instrumentelor structurale și de investiții dar și în negocierea Acordurilor de parteneriat. Același comisar are influență în domeniul mediului și schimbărilor climatice (prin elementele de protejare a mediului și biodiversității prevazute de PAC), în piața internă (măsuri de echilibrare a raporturilor între actorii din lanțul alimentar), în politica de extindere si de vecinătate (comisarul Cioloș s-a implicat activ în ridicarea restricțiilor la import pentru vinul din Republica Moldova, spre exemplu), în politicile de sănătate si protecția consumatorilor (de exemplu în problema acordării autorizației de a produce mititeii românești), în politica comercială (comisarul pentru agricultură negociază direct și decide asupra acordurilor comerciale bilaterale sau multilaterale încheiate de Comisie în sectorul agroalimentar, fiind singurul dintre comisari care are astfel de atribuții în afara celui care se ocupă de comerț) și în domeniul politicii pentru dezvoltare (securitate alimentară pentru țările în curs de dezvoltare).

La aceste date generale despre ponderea portofoliului agriculturii în cadrul politicilor europene subliniem și importanța capitală a agriculturii pentru România. Astfel, ponderea sectorului agricol în economia României este de trei ori mai mare decât media europeană, numai sectorul agricol primar reprezentând aproape 7% din economia țării (față de media de 1.7% în economia UE). Mai mult, România are 32% din numărul de ferme din UE (3,85 milioane din 13.3 milioane de ferme la nivelul UE), în care își desfășoara activitatea peste 30% din totalul forței de muncă de la nivel național.

Este deci lesne de înteles că deținerea portofoliului agriculturii oferă unui eventual comisar român nu doar o influență importantă la nivel european dar și posibilitatea de a croi politicile europene astfel încât să ia cât mai mult în considerare specificul României și astfel de a contribui la reformarea acestui sector economic vital

De ce Dacian Cioloș?

Dincolo de portofoliul premium pe care îl deține în Comisia Europeană și care îi permite să gestioneze peste o treime din bugetul UE, Dacian Cioloș este unul din performerii Comisiei Barroso II, realizând cu succes o reformă profundă a celei mai importante politici europene.

Abilitățile sale de excelent negociator sunt recunoscute atât în instituțiile europene cât și în statele membre, el dovedind capacitatea de a conduce reforma PAC într-un context politic dificil, cu divergențe foarte mari și așteptări diferite între noile și vechile state membre, între nordul și sudul continentului. În ciuda acestor dificultăți, reforma care îi poartă acum numele a trecut cu o largă majoritate în Parlamentul European și fără ca vreun stat membru să se opună în Consiliu. Cioloș a dovedit că are abilitatea politică și competențele tehnice nu numai de a face o propunere de reformă viabilă dar, și mai dificil, de a o duce la capăt într-o formă foarte apropiată de cea propusă.

Foarte important, Cioloș și-a dovedit și abilitatea de a-și ajuta propria țară rămânând în același timp fidel principiului de independență a comisarilor față de țara de origine. Astfel, noua PAC oferă României o serie de instrumente croite pe nevoile de reformă ale agriculturii naționale. Noua PAC introduce pentru prima dată o schemă de finanțare pentru micii fermieri cât și instrumente pentru sprijinul asocierii, consolidării suprafețelor și dezvoltării fermelor de semi-subzistență adică, în limbaj simplu, a gospodăriilor familiale. În condițiile în care problema fundamentală a agriculturii românești este proporția covârșitoare și nesustenabilă a gospodăriilor familiale care trăiesc la limita subzistenței și nu reușesc să intre în circuitul economic, aceste măsuri de sprijin de la nivel european sunt cruciale. Mai mult, noua reformă aduce fonduri mai mari pentru plăți directe pentru România și măsuri de sprijin pentru agricultura din zona de munte și pentru susținerea tinerilor care doresc să pornească o afacere în agricultură.

Următorul comisar pentru agricultură va trebui să facă o revizuire parțială a reformei actualei PAC în 2017 și să pregăteasca o eventuală nouă reformă post 2020. În plus, pe lângă reforma PAC, multe alte reforme de o importanță vitală pentru România vor fi realizate la nivel european în următorii ani precum cea din sectorul laptelui sau revizuirea regulilor privind agricultura ecologică.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro