Strategia luptei în mocirlă susținută și aplicată atât în pre-campanie, cât și în campania electorală de Traian Băsescu și Elena Udrea, a fost un eșec. O spune scorul de 6% obținut de PMP. Pentru prima dată în istoricul său, politic și electoral, Traian Băsescu își subestimează electoratul. E departe de el. Nu-l simte și nu-l înțelege. Electoratul lui Traian Băsescu a fost alături de președinte – necondiționat – în momente dramatice pentru soarta țării. Alegerile europarlamentare au dovedit că, pe timp de ”pace”, același electorat nu mai este dispus să-l urmeze necondiționat.
Un sondaj CSCI făcut public cu aproape o săptămâna înainte de alegeri arăta că, nucleul dur al simpatizanților lui Traian Băsescu, adică nucleul celor care susțineau unificarea dreptei în jurul președintelui, era de 9%. Restul simpatizanților lui Traian Băsescu, cei care erau doar parțial de acord cu unificarea dreptei în jurul său, reprezentau 11%.
PMP deși era cotat în sondaje cu un scor electoral cuprins între 9% și 11%, a obținut doar 6%. PMP nu a reușit să atragă la vot nucleul dur al simpatizanților lui Traian Băsescu. Mesajul pe care liderii PMP au mizat în campanie – ”noi continuăm programele începute de Traian Băsescu”– nu a fost suficient pentru a convinge acest nucleu dur să iasă la vot. Lipsa unor idei și viziuni originale, dar și ”mocirla” în care s-au aruncat Elena Udrea și Traian Băsescu în confruntarea cu Victor Ponta, au ținut acest electorat departe de urne și de PMP.
Alegerile europarlamentare au dovedit că electoratul lui Traian Băsescu, chiar dacă a suferit schimbări în ultimii ani, a rămas un electorat informat și pretențios în același timp. Un electorat capabil să deosebească falsul de original, un electorat care nu este ușor de păcălit și care nu urmează necondiționat anumite mesaje, fără a le trece înainte prin filtru propriu al gândirii. Succesul Monicăi Macovei, în această campanie electorală, este relevant pentru setea de personaje politice autentice cu mesaje și proiecte originale, serioase.
În acest moment liderii PMP sunt compromiși ca imagine. Cu un discurs tern, lipsit de viață și substanță nu au reușit să convingă electoratul că sunt niște urmași demni ai lui Traian Băsescu. De-a lungul carierei sale politice, Traian Băsescu s-a prezentat ca fiind un personaj politic original. Să te auto-intitulezi urmașul său presupune și un strop de originalitate și de personalitate. Mesajul repetat la infinit ”noi suntem partenerii lui Traian Băsescu” a avut succes doar la o parte din nucleul dur, dar până și acest electorat așteaptă să audă și altceva în afară de ”Băsescu”.
Pentru a conta în ecuația dreptei atât PMP, cât și Traian Băsescu au nevoie de o resetare totală. Dispariția din această perioadă din planul jocului intern l-a lăsat pe Victor Ponta fără adversar. Singur, în mocirlă, Ponta s-a dovedit un politician stingher. Din personajul politic care dă tonul și face agenda media, Ponta s-a transformat într-un personaj reactiv și un simplu comentator al scenei politice. Mai mult, în loc să profite de pârghiile politice și guvernamentale pe care le deține ca premier pentru a reseta jocul și a impune noul teren de luptă, Ponta a ales să continue pe același teren mocirlos, aducându-l alături de el și pe Dan Diaconescu. Ponta nu a înțeles semnalul dat de electorat în 25 mai. Rămâne de văzut dacă Traian Băsescu îl va înțelege.
Perspectivele electorale pentru PMP
Scorul slab obținut de toate partidele politice la alegerile europarlamentare – nici un partid nu și-a atins obiectivul propus - indică nevoia unei schimbări atât a ofertei politice, cât și a discursului la nivelul tuturor partidelor politice.
Cei care vor reuși să aleagă și să impună noul teren, dar și armele de luptă pentru prezidențiale, vor fi câștigători.
În acest moment PMP este un partid izolat pe scena politică.
Partidul a fost exclus de la orice discuție privind unificarea dreptei. PDL și PNL pregătesc o alianță pentru susținerea unui prezidențiabil unic. Este foarte probabilă chiar și o fuziune între cele două partide.
PMP va rămâne un competitor atât pentru cele două partide, cât și pentru alianța- partidul-care va rezulta în urma fuziunii.
Segmentele electorale pe care le vizează PMP:
- Bazinul larg de susținători ai lui Traian Băsescu.
- Electoratul nemulțumit de alianța PDL – PNL.
- Electoratul profund anti-PSD (Victor Ponta).
- Electoratul nehotărât.
Pentru a reuși să capteze un segment cât mai mare din aceste bazine electorale, PMP trebuie să-și stabilească strategia pornind de la următoarele date:
1)Poziționarea electorală a PDL-PNL. Alianța, sau partidul care va rezulta în urma fuziunii, s-a definit ca fiind:
- O alianță pentru români, nu împotriva PSD.
- A treia cale: alianța PSD-PPDD (prezentul) este o alianță împotriva trecutului (Băsescu). Noi (alianța PDL-PNL) suntem o alianță pentru viitor.
- O alianță interesată mai degrabă de viitor ( alegerile locale și parlamentare din 2016), decât de prezent (alegerile prezidențiale).
2) Realizările PMP din această campanie:
- PMP s-a poziționat ca fiind principalul adversar a lui Victor Ponta. Un punct forte, dar și un punct slab, în cazul în care Victor Ponta nu va candida la prezidențiale, iar PSD va susține un alt personaj pentru funcția de președinte. Din acest moment, liderul PMP (indiferent cum se numește) va fi greu de ignorat de către Victor Ponta.
- Campania excentrică a PMP a adus numeroase minusuri partidului, dar a adus și un plus care trebuie valorificat: a reușit să stârnească numeroase discuții și controverse în jurul său – negative,cei drept – care au crescut însă notorietatea partidului.
3) Vulnerabilitățile de imagine pe care le are partidul
– PMP este perceput ca fiind un partid creat din dorința lui Traian Băsescu de a se răzbuna pe PDL. Impunerea unui lider nou, puternic identificat cu PDL, va accentua această percepție.
Tipul de leadership. Obiectivele și provocările noului lider al PMP
- Să schimbe percepția negativă pe care o are acum PMP, mai ales în rândul susținătorilor președintelui, în percepție pozitivă.
Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro
