Am dat peste asta pe fluxuri si am ramas blocat: “Curtea de Arbitraj la care Mihail Vlasov ar fi spus ca intervine, condusa de fiica lui si de Bogdan Olteanu”. Va spun sincer, am ramas masca: “Presedintele Curtii de Arbitraj Comercial International este Bogdan Olteanu, fost membru PNL, viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei”. Da. Exact.
Banuiesc ca e legal. Cum legal banuiesc ca e ca un viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei sa fie director de sucursala mutinationala, firma de bodigarzi, companie de export-import sau recuperatori.
Totusi: nu exista niste reguli tacite interne? Nu sunt niste coduri ale bunei conduite impuse de asemenea functii cu totul speciale intr-un stat si o economie?! Chiar trebuie sa distruga astia cu rapacitatea lor si dorinta patologica de putere si control totul, chiar totul? Nu exista nici macar o institutie in tara asta in care regula locului sa constranga minimal conduita ocupantului sau?! E incredibil. Ne miram si ne miram si ne miram. Si cand credem ca am atins limitele, mai apare ceva si mai tare…
Asta a fost prima mea reactie. Apoi m-am gandit mai bine. Am rememorat:
Cand l-au pus pe d-l Olteanu viceguvernator la BNR pe chestii de statistica, mi-am zis: Domnule, interesant. Trebuie sa fie statistician mare tipul asta. Ca nu cred ca cineva poate avea tupeul sa-si aroge o asa pozitie de responsabilitate fara sa fie un expert major in domeniu. Pozitia aia intr-o banca nationala cere ceva stiinta si experienta. Ce scoala de gandire o fi? O fi bayesian? O fi frecventist? O fi cu statistica nonparametrica? Stateam si ma intrebam…
Dar dupa aceea tot eu am zis: Lasa, domnule, ce daca nu e expert?! Suficient sa aiba notiunile de baza in statistica descriptiva si ceva notiuni de aritmetica financiara si finante publice. Se descurca. Curios insa unde si le-a insusit…Stateam si ma intrebam….
Dar dupa aceea tot eu am zis: Lasa, domnule, ce daca nu are notiuni elementare de statistica si finante publice?! Suficient sa aiba notiunile de baza in economie. Sa inteleaga analiza institutionala, modele macroeconomice ale sistemului, microeconomia, sa inteleaga logica in care agregatele alea statistice calculate de altii se leaga unele de altele. Se descurca. Curios insa unde si le-a insusit…Stateam si ma intrebam….
Dar dupa aceea tot eu am zis: Lasa, domnule, ce daca nu are notiuni elementare de micro si macroeconomie sau analiza institutionala?! Suficient sa stie omul sa numere. Bunavointa sa fie, sanatate si noroc. Stie sa numere banii? Stie. Pana la cat stie sa numere? Pana la milion si peste, daca-si pune mintea si misca degetele repede. Bun. Asta e omul potrivit la locul potrivit.
Asa gandeam pana sa aflu socanta veste: Presedintele Curtii de Arbitraj Comercial International, Bogdan Olteanu, este unul si acelasi cu viceguvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Bogdan Olteanu. E cam jenata situatia pentru noi, suporterii d-lui Olteanu si standardelor BNR…
Dar dupa aceea tot eu am zis: Lasa domnule, ca trebuie sa existe o explicatie. Si pentru ca trebuie, ea exista. De fapt sunt doua ipoteze in acest moment.
Prima ipoteza: Poate ca treaba asta cu arbitrajul e mai mult un hobby: ceva ce face omul in timpul liber. O pasiune nevinovata pentru arbitraj comercial international, dupa orele de program.
Tot asa cum d-l Isarescu are o pasiune pentru viticultura. Termina omul saptamana de munca, il vezi frumos ca pune o haina mai veche, o pufoaica, un fes, cizmulitele de cauciuc, ia foarfeca de taiat vita-de-vie, merge sa faca un cep, o cordiţă, un călăraş. E o relaxare, un mod de a fi in aer curat, un mod de a fi ocupat in mod util chiar si cand faci ceva ce te destinde.
Si slava domnului, viticultura te tine ocupat! Asa cum ne explica Revista Ferma,
“chiar şi după încheierea recoltării strugurilor şi apropierea iernii, în viticultură încă nu este timp de odihnă, viţa de vie – plantă delicată, având nevoie în continuare de îngrijire. În această perioadă, până la venirea zăpezii trebuie rezolvate o serie de probleme: fertilizarea plantaţiei pentru a reda solului o parte din elementele extrase odată cu recolta; lucrările solului, prin care are loc atât afânarea solului, precum şi protejarea viţei de vie împotriva gerurilor din timpul iernii; rectificarea spalierului; completarea golurilor din plantaţie prin plantarea de noi viţe în locul celor dispărute; muşuroirea viţelor tinere”.
Dar sa lasam viticultura d-lui guvernator si sa revenim la viceguvernatorul nostru, arbitru international. Asadar prin extrapolare statistica de la guvernator la vice, ne putem inchipui ca si domnul Olteanu, dupa orele de program, se relaxeaza mai cu un arbitraj international, mai cu o mediere, ma rog, depinde si cat de obosit e dupa munca statistica la birou. Ca daca a avut o zi grea, nu mai ai timp de relaxari, te duci acasa, cazi frant. Munca pentru binele public, national, la BNR este totusi intensa, cere multe ore de efort si concentrare, nu mai ai timp de hobby-uri.
Si totusi: In situatia in care vedem ca omul se duce la arbitraj chiar daca e frant de munca de la BNR- cum explicam? Explicam prin Ipoteza Numarul Doi: Criza. Pe toti ne-a afectat criza. Situatia financiara precara ne obliga sa facem eforuri suplimentare, sa ne mai carpim cu un ban de ici, de colo.
Asadar sa nu ne apucam acum sa judecam omul pentru ca stim cum e cand ai pe cap o gospodarie de intretinut. Nevoi multe, urgente la fel, salariul cat rata, bonuri de masa nu se mai dau… Asa ca trebuie sa misti ceva: mai faci o taximetrie, mai faci niste comisioane, mai un arbitraj comercial international… In fine, se mai aduna ceva, poti sa te lipesti de la un salariu la altul.
