Hotnews face o investigatie si descopera un adevarat fenomen social: Autoritatea de Supraveghere Financiara – institutie a statului roman care se ocupa cu reglementarea pietei de capital – e o cloaca de nepotism. Pe lista celor mai bine platiti angajati ai ASF apar sotii, foste sotii sau copiii unor politicieni importanti. Uitati-va la lista, daca aveti ocazia. Te doare mintea ce e acolo. Supravegherea financiara in tara noastra pare facuta de neamurile potentatilor zilei. Da. Au nevestele si neamurile astea ale potentatilor un talent microeconomic, macroeconomic si econometric, ceva de speriat.
Noroc cu precizarea: ASF reaminteste ca “nu este o institutie bugetara”, ci una de “interes public, care se finanteaza in principal din cote, tarife si taxe aplicate entitatilor autorizate, reglementate si supravegheate”.
Pai de ce nu spuneti, domnule, asa? Atunci, da: se accepta. Bagati atunci insa si soacrele la inaintare. Sa vedeti supravehegere si reglementare. Nu mai misca nimic in sistem. Banuiesc insa ca soacrele le baga in prima linie doar in caz extrem, de criza financiara, meltdown, panica etc.. Soacra: arma secreta, instrumentul ultim de guvernanta corporata a sistemului financiar roman.
Intre timp, in vreme ce noi eram aici ocupati cu primele paragrafe din acest articol, lucrurile se misca rapid: s-a anuntat aparitia unei noi entitati de supravegere a activitatilor economice. Asa e in domeniul acesta al autoritatilor publice: Te duci la baie o secunda, pana sa te speli pe maini s-au mai infiintat trei directii, doua birouri regionale si o comisie. O sa ajungem sa avem mai multe institutii de reglementare, supraveghere, impozitare si verificare decat intreprinderi private.
Evolutii spectaculoase asadar in domeniul economic: Pe fluxurile de stiri se anunta aparitia Comitetului de Supraveghere Macroprudenţială, care va fi responsabil şi de gestiunea crizelor financiare.
Cine va face parte din el – altfel spus, chestiunea principala- este anuntat deja. Care vor fi atributiunile noii entitati, cum sunt responsabilizate aceste santinele macroprudentiale de elita, si ce criterii de succes sau esec vor fi folosite in evaluarea responsabilitatii si performatei lor -altfel spus, chestiunea secundara- este, evident, trecut cu vederea.
Apropo de povestea asta, tot din fluxurile media aflam ca “În România a fost înfiinţat în anul 2007 un Comitet Naţional pentru Stabilitate Financiară, în vederea alinierii României la cerinţele Uniunii Europene referitoare la managementul crizelor financiare. …… Deocamdată, nu este clar dacă noul Comitet de Supraveghere Macroprudenţială şi Comitetul Naţional pentru Stabilitate Financiară vor funcţiona în paralel sau cel de al doilea dispare.”
De la mine aflati ca in aceeasi logica vor mai aparea si functiona in paralel: Comitetul de Supraveghere Microprudenţială; Comitetul de Supraveghere Mezoprudenţială, Comitetul Naţional pentru Crestere Economica; Comitetul Naţional pentru Scadere Economica; Comitetul Naţional pentru Expansiune Financiară, Comitetul Naţional pentru Contractiune Financiară; si Comitetul Naţional pentru Toate Proiectele Mari, Mici si Mijlocii care Necesita Supravegere Micro, Macro si Mezzo Prudentiala.
Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro
